Frisoane la Moscova! România își arată disponibilitatea de a construi pe teritoriul său un depozit de gaze Moldovei

România cere Uniunii Europene mai mult sprijin pentru Republica Moldova, atât pentru a face față valului de refugiați de război din Ucraina, cât și în perspectiva aderării la UE. România este dispusă să participe la securitatea energetică a Moldovei prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul României, a declarat luni ministrul de Externe Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a mai spus, înaintea întâlnirii miniștrilor de Externe din UE, că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie crescute, în paralel cu combaterea propagandei și dezinformării dinspre Moscova.

România sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, alături de ucraina și Georgia, iar țara noastră este dispusă să contribuie la securitatea energetică a Moldovei, prin construirea unui depozit de gaze pe teritoriul nostru.

„În același timp, trebuie să discutăm despre perspectiva europeană a Republicii Moldova. România sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, nu doar a Ucrainei și a Georgiei. Toate cele trei țări merită calitatea de stat membru în familia europeană, iar aceasta nu este doar o solicitare circumstanțială venită din partea Republicii Moldova, de exemplu. Conducerea de la Chișinău este foarte angajată în ceea ce privește procesul de reformă, procesul de reformă democratică și drumul european.

Aștept așadar cu interes discuția cu ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, domnul Nicu Popescu. Este necesar să ajutăm Republica Moldova și în ceea ce privește securitatea energetică și lucrăm împreună cu ei pentru a identifica surse alternative de energie. Avem disponibilitatea de a găzdui, în depozitele noastre, gaz din Republica Moldova, și de a construi, pe termen mediu, un depozit de gaz al Republicii Moldova pe teritoriul României”, a explicat Bogdan Aurescu.

În acest context, România sprijină organizarea, pe 5 aprilie, la Berlin, împreună cu Germania și Franța, a unei Conferințe de sprijin pentru Republica Moldova, cu scopul creării unei Platforme de Sprijin („Moldova Support Platform”) și de a încuraja acordarea de mai mult ajutor acestei țări, a mai precizat Aurescu.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozit #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.