„Fructele politizate” ale Republicii Moldova au fost exportate cu aproape 30% mai puțin în 2023

24 Mai 2024, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 17:53 // Actual //  bani.md

Exporturile de mere din Republica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, diminuându-se cu aproape 30%. Economistul Veaceslav Ioniță a prezentat aceste date în cadrul emisiunii „Analize economice”, evidențiind impactul asupra veniturilor din sectorul pomicol.

Comparativ cu anii anteriori, veniturile din vânzarea merelor au avut următoarele evoluții: în 2015, acestea au fost de 900 de mii de lei, dintre care 600 de mii de lei proveneau din vânzările interne și 300 de mii de lei din export. În 2017, veniturile au crescut la 1,83 miliarde de lei, cu 980 de mii de lei din vânzările interne și 850 de mii de lei din export. În 2019, veniturile au ajuns la 2,08 miliarde de lei, cu 1,13 miliarde de lei din vânzările interne și 950 de mii de lei din export. În 2021, veniturile au crescut semnificativ la 2,86 miliarde de lei, dintre care 1,31 miliarde de lei proveneau din vânzările interne și 1,55 miliarde de lei din export. În 2023, veniturile totale au scăzut la 2,47 miliarde de lei, cu 1,33 miliarde de lei din vânzările interne și 1,14 miliarde de lei din export.

„După situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova. În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe”, a punctat Ioniță.

Exporturile de mere moldovenești au fost distribuite către 49 de țări în 2023, după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%, Kazahstan – 17,4%, România – 10,1%, Belarus – 5,3%, Emiratele Arabe Unite – 3,8%, Arabia Saudită – 3,3%, Uzbekistan – 1,9%, Kîrgîzstan – 1,3%, Oman – 0,5%, Qatar – 0,5%, iar alte 39 de țări au reprezentat 3% din totalul exporturilor.

Ioniță a menționat că în 2023 exporturile de mere moldovenești au înregistrat o scădere de 28,1 milioane de dolari la nivel mondial. Exporturile către Federația Rusă au scăzut cu 32,18 milioane de dolari, către Belarus cu 2,19 milioane de dolari, către Turcia cu 1,67 milioane de dolari și către Kîrgîzstan cu 390 de mii de dolari. În alte 10 țări, exporturile au scăzut cu un total de 1,29 milioane de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mere către Kazahstan au crescut cu 4,59 milioane de dolari, către România cu 1,83 milioane de dolari, către Arabia Saudită cu 1 milion de dolari, către Emiratele Arabe Unite cu 860 de mii de dolari și către Israel cu 290 de mii de dolari. Alte 22 de țări au înregistrat o creștere totală de 1,06 milioane de dolari în exporturile de mere.

În ceea ce privește suprafața livezilor de mere în rod, aceasta a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Între 1996 și 2000, Republica Moldova avea 88 de mii de hectare de livezi, dintre care 64 de mii erau gestionate de întreprinderile agricole și 24 de mii de gospodăriile țărănești și populație. În perioada 2006-2010, suprafața a scăzut la 60,6 mii de hectare. Între 2016 și 2020, aceasta a ajuns la 51,6 mii de hectare, iar în 2021 la 48,5 mii de hectare. În 2023, suprafața livezilor de mere a scăzut la 43,1 mii de hectare, dintre care 12,8 mii erau gestionate de întreprinderi agricole, 26,7 mii de gospodării țărănești și 3,6 mii de populație.

„Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 10:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 10:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Actualizarea valorilor cadastrale, promovată de Guvern, riscă să genereze majorarea impozitelor pe proprietate, în lipsa unor mecanisme clare de protecție socială, avertizează economistul Marin Gospodarenco. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Vocea Basarabiei, unde acesta a explicat implicațiile reale ale reformei pentru cetățeni.

Potrivit economistului, valorile cadastrale sunt actualizate în multe cazuri de două sau chiar trei ori, iar autoritățile centrale transferă responsabilitatea gestionării impactului către administrațiile publice locale. „Statul ridică baza de impozitare, dar spune că primăriile vor ajusta cotele. Este un transfer clar de responsabilitate”, susține Gospodarenco.

El atrage atenția că multe primării sunt subfinanțate, dependente de transferurile de la bugetul de stat și aflate sub presiune bugetară constantă. În aceste condiții, există un risc major ca ratele de impozitare să rămână neschimbate, ceea ce ar duce automat la dublarea sau chiar triplarea impozitelor pentru proprietari.

„Asta înseamnă un risc real de șoc fiscal, mai ales pentru pensionari, familii cu venituri mici și pentru cei care nu au cumpărat locuințe ca investiție, ci trăiesc în ele”, avertizează economistul.

O altă problemă semnalată este lipsa unui mecanism național unitar de protecție socială. Reforma nu prevede plafoane clare, limite de creștere sau scutiri obligatorii, iar deciziile sunt lăsate integral la discreția autorităților locale. „Capacitățile primăriilor sunt foarte diferite. Riscăm situații absurde, în care pentru același tip de locuință, într-o localitate oamenii vor fi protejați, iar în alta vor plăti mult mai mult”, a explicat Gospodarenco.

În opinia sa, reforma este necesară din punct de vedere tehnic, întrucât valorile cadastrale erau depășite, însă implementarea este făcută fără amortizoare sociale suficiente. „Statul spune că nu încasează nimic direct, dar impactul va fi resimțit în mod direct în buzunarul cetățenilor”, a subliniat economistul.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM