„Fructele politizate” ale Republicii Moldova au fost exportate cu aproape 30% mai puțin în 2023

24 Mai 2024, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 17:53 // Actual //  bani.md

Exporturile de mere din Republica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, diminuându-se cu aproape 30%. Economistul Veaceslav Ioniță a prezentat aceste date în cadrul emisiunii „Analize economice”, evidențiind impactul asupra veniturilor din sectorul pomicol.

Comparativ cu anii anteriori, veniturile din vânzarea merelor au avut următoarele evoluții: în 2015, acestea au fost de 900 de mii de lei, dintre care 600 de mii de lei proveneau din vânzările interne și 300 de mii de lei din export. În 2017, veniturile au crescut la 1,83 miliarde de lei, cu 980 de mii de lei din vânzările interne și 850 de mii de lei din export. În 2019, veniturile au ajuns la 2,08 miliarde de lei, cu 1,13 miliarde de lei din vânzările interne și 950 de mii de lei din export. În 2021, veniturile au crescut semnificativ la 2,86 miliarde de lei, dintre care 1,31 miliarde de lei proveneau din vânzările interne și 1,55 miliarde de lei din export. În 2023, veniturile totale au scăzut la 2,47 miliarde de lei, cu 1,33 miliarde de lei din vânzările interne și 1,14 miliarde de lei din export.

„După situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova. În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe”, a punctat Ioniță.

Exporturile de mere moldovenești au fost distribuite către 49 de țări în 2023, după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%, Kazahstan – 17,4%, România – 10,1%, Belarus – 5,3%, Emiratele Arabe Unite – 3,8%, Arabia Saudită – 3,3%, Uzbekistan – 1,9%, Kîrgîzstan – 1,3%, Oman – 0,5%, Qatar – 0,5%, iar alte 39 de țări au reprezentat 3% din totalul exporturilor.

Ioniță a menționat că în 2023 exporturile de mere moldovenești au înregistrat o scădere de 28,1 milioane de dolari la nivel mondial. Exporturile către Federația Rusă au scăzut cu 32,18 milioane de dolari, către Belarus cu 2,19 milioane de dolari, către Turcia cu 1,67 milioane de dolari și către Kîrgîzstan cu 390 de mii de dolari. În alte 10 țări, exporturile au scăzut cu un total de 1,29 milioane de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mere către Kazahstan au crescut cu 4,59 milioane de dolari, către România cu 1,83 milioane de dolari, către Arabia Saudită cu 1 milion de dolari, către Emiratele Arabe Unite cu 860 de mii de dolari și către Israel cu 290 de mii de dolari. Alte 22 de țări au înregistrat o creștere totală de 1,06 milioane de dolari în exporturile de mere.

În ceea ce privește suprafața livezilor de mere în rod, aceasta a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Între 1996 și 2000, Republica Moldova avea 88 de mii de hectare de livezi, dintre care 64 de mii erau gestionate de întreprinderile agricole și 24 de mii de gospodăriile țărănești și populație. În perioada 2006-2010, suprafața a scăzut la 60,6 mii de hectare. Între 2016 și 2020, aceasta a ajuns la 51,6 mii de hectare, iar în 2021 la 48,5 mii de hectare. În 2023, suprafața livezilor de mere a scăzut la 43,1 mii de hectare, dintre care 12,8 mii erau gestionate de întreprinderi agricole, 26,7 mii de gospodării țărănești și 3,6 mii de populație.

„Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!