Frustrări existențiale pentru PSRM. Alaiba: Tradiția clientelismului politic „moare” anul acesta

06 Dec. 2021, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Dec. 2021, 12:02 // Actual //  bani.md

Frecventele campanii electorale în Republica Moldova au determinat politicienii să utilizeze banii publici pentru a cumpăra indirect votul cetățenilor. Cum? Bunăoară direcționând bani spre primari loiali sau spre localități care ar putea aduce voturi partidului aflat la guvernare. În cadrul ședinței de astăzi a Comisiei economie buget și finanțe unde s-a discutat politica bugetar – fiscală, președintele comisiei Dumitru Alaiba a spus că anul acesta se va pune capăt clientelismului politic.

Tradiția distribuirii banilor publici pe criterii politice moare anul acesta. Deputații vin aici și își fac campanie pe banii publici. Asta se întâmplă, mergi prin sate promiți și vii aici (în comisie n.a) și înaintezi amendamente la politica bugetar – fiscală. Noi înțelegem că în anii precedenți banii se repartizau în funcție de coloratura politică. Or, cel mai ușor era ca în acest să facem cum s-a făcut anterior. Toți banii alocați pentru proiecte să fie distribuiți primarilor de la PAS. Însă noi nu vom merge pe practica asta.”, a explicat Alaiba.

În cadrul ședinței comisiei, deputații socialiști au venit cu mai multe amendamente la politica bugetar – fiscală care prevăd majorarea alocării banilor pentru primăriile conduse de primarii PSRM.

Poate că amendamentele cu care ați venit dvs sunt bune, doar că anul acesta o să schimbăm  practica, ca toți primarii să aibă posibilitatea să aplice la proiecte și să fie în condiții legale. Se primește că un primar care nu a candidat pe lista partidului de la guvernare nu primește bani pentru infrastructură”, a replicat Alaiba.

Potrivit proiectului bugetului, pentru anul 2020 transferurile către APL de nivel I au însumat 91,9 mil. de lei, iar în anul 2021 – 289,9 mil. de lei.

În anul 2020, transferurile de la bugetul de stat pentru primăriile PSRM au fost de 63 mil. de lei, iar la cele din opoziție – 28,9 mil. de lei. În anul 2021, pentru primăriile care reprezintă partidul de la guvernate PAS au fost transferate – 202,5 mil. de lei, iar pentru cele din opoziție – 87,4 mil. de lei.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.