FSB, cu ochii pe Republica Moldova: NATO antrenează Chişinăul într-o confruntare militară cu Rusia și Belarus

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a câștigat controlul asupra conducerii Moldovei și încearcă acum să tragă Republica Moldova într-un război cu Rusia și Belarus, a declarat directorul FSB, Alexander Bortnikov. „Autoritățile moldovenești și-au pierdut de fapt independența politică. Mai mult, astăzi Chișinăul se confruntă cu problema renunțării la identitate națională și statalitate în general. Alianța trage, literalmente, Moldova într-o confruntare militară cu Rusia și Belarus”, a declarat Bortnikov la o ședință a Consiliului Organismelor de Securitate și Serviciilor Speciale din Țările CSI la Bishkek (citat de TASS).

Potrivit acestuia, Statele Unite, Marea Britanie și aliații lor din NATO „folosesc deja întregul arsenal de război hibrid” în CSI, așa că situația din regiune rămâne tensionată. „Se creează condiții pentru crize interne și „revoluții de culoare” în CSI. În acest scop, sunt utilizați agenți de influență, partide și mișcări de opoziție controlate, organizații non-profit și mass-media pseudo-independentă”, a menționat Bortnikov. În plus, șeful FSB a subliniat intensitatea crescută a operațiunilor cibernetice ale NATO împotriva sistemelor guvernamentale, energiei, sectorului bancar și transporturilor din țările CSI. Potrivit acestuia, în aceste scopuri, serviciile de informații occidentale folosesc pe scară largă infrastructura corporațiilor IT transnaționale.

Declarația lui Bortnikov a venit la câteva zile după ce Moldova a devenit prima din lume care a semnat un acord de parteneriat pentru securitate și apărare cu Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #razboi #Belarus #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.