Furtului miliardului din bănci! Rambursarea se face sub viteaza melcului. În zece ani au fost restituiți 15% din bani

La sfârșitul anului 2022, datoria de stat a constituit circa 94,7 miliarde lei, care în comparație cu anul precedent s-a majorat cu circa 16,9 miliarde lei, nivelul atins încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală, arată un raport de audit al curții de conturi

Din totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 34,5 miliarde lei și datoria de stat externă – 60,2 miliarde lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat constituie 34,73%, înregistrând cea mai mare valoare în ultimii 5 ani.

Curtea de Conturi spune că o problemă majoră pentru bugetul de stat este și soldul considerabil al datoriei băncilor aflate în proces de insolvabilitate față de Ministerul Finanțelor. Din totalul datoriei preluate de Ministerul Finanțelor de 11,74 miliarde lei, la situația de la sfârșitul anului 2023, din valorificarea activelor sale, băncile au restituit numai 2 miliarde lei, ceea ce constituie doar 15%, din care 63,5 milioane lei au fost restituite în anul 2022.

Banii restituiți Ministerului Finanțelor sunt din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare Banca de Economii, Unibank și Banca Socială sunt din comercializarea activelor și restituirea împrumuturilor. Or, din banii furați nu a fost restituit niciun leu.

În ritmul actual de restituire a datoriei de 14,1 miliarde de lei (bani garantați de Guvern pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice și juridice n.r) față de Ministerul Finanțelor ar fi necesar 67 de ani.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Socială #Unibank #BEM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina