Furtului miliardului din bănci! Rambursarea se face sub viteaza melcului. În zece ani au fost restituiți 15% din bani

29 Iun. 2023, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2023, 10:09 // Actual //  bani.md

La sfârșitul anului 2022, datoria de stat a constituit circa 94,7 miliarde lei, care în comparație cu anul precedent s-a majorat cu circa 16,9 miliarde lei, nivelul atins încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală, arată un raport de audit al curții de conturi

Din totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 34,5 miliarde lei și datoria de stat externă – 60,2 miliarde lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat constituie 34,73%, înregistrând cea mai mare valoare în ultimii 5 ani.

Curtea de Conturi spune că o problemă majoră pentru bugetul de stat este și soldul considerabil al datoriei băncilor aflate în proces de insolvabilitate față de Ministerul Finanțelor. Din totalul datoriei preluate de Ministerul Finanțelor de 11,74 miliarde lei, la situația de la sfârșitul anului 2023, din valorificarea activelor sale, băncile au restituit numai 2 miliarde lei, ceea ce constituie doar 15%, din care 63,5 milioane lei au fost restituite în anul 2022.

Banii restituiți Ministerului Finanțelor sunt din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare Banca de Economii, Unibank și Banca Socială sunt din comercializarea activelor și restituirea împrumuturilor. Or, din banii furați nu a fost restituit niciun leu.

În ritmul actual de restituire a datoriei de 14,1 miliarde de lei (bani garantați de Guvern pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice și juridice n.r) față de Ministerul Finanțelor ar fi necesar 67 de ani.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

31 Aug. 2026, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 11:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!