Furtului miliardului din bănci! Rambursarea se face sub viteaza melcului. În zece ani au fost restituiți 15% din bani

La sfârșitul anului 2022, datoria de stat a constituit circa 94,7 miliarde lei, care în comparație cu anul precedent s-a majorat cu circa 16,9 miliarde lei, nivelul atins încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetară anuală, arată un raport de audit al curții de conturi

Din totalul datoriei de stat, datoria de stat internă constituie 34,5 miliarde lei și datoria de stat externă – 60,2 miliarde lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat constituie 34,73%, înregistrând cea mai mare valoare în ultimii 5 ani.

Curtea de Conturi spune că o problemă majoră pentru bugetul de stat este și soldul considerabil al datoriei băncilor aflate în proces de insolvabilitate față de Ministerul Finanțelor. Din totalul datoriei preluate de Ministerul Finanțelor de 11,74 miliarde lei, la situația de la sfârșitul anului 2023, din valorificarea activelor sale, băncile au restituit numai 2 miliarde lei, ceea ce constituie doar 15%, din care 63,5 milioane lei au fost restituite în anul 2022.

Banii restituiți Ministerului Finanțelor sunt din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare Banca de Economii, Unibank și Banca Socială sunt din comercializarea activelor și restituirea împrumuturilor. Or, din banii furați nu a fost restituit niciun leu.

În ritmul actual de restituire a datoriei de 14,1 miliarde de lei (bani garantați de Guvern pentru rambursarea depozitelor persoanelor fizice și juridice n.r) față de Ministerul Finanțelor ar fi necesar 67 de ani.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Banca Socială #Unibank #BEM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.