Găgăuzia își alege bașcanul. Maia Sandu: ”Sunt mai degrabă agenți ai Rusiei”

Locuitorii din Găgăuzia sunt aşteptaţi astăzi la urnele de vot pentru a-şi alege başcanul. Sunt deschise 65 de secţii de votare în 26 de localităţi. Votanţii au de ales între opt candidaţi înregistraţi în cursa electorală.

Pentru ca alegerile pentru funcţia de başcan să fie considerate valabile, la urne trebuie să se prezinte nu mai puţin de 50% din alegătorii înscrişi pe liste. Este vorba despre circa 47 de mii de cetăţeni din Găgăuzia, din cei peste 92 de mii înscrişi pe listele electorale.

Comisia Electorală de Centrală de la Comrat a dispus tipărirea a 93.451 de buletine, dintre care 3 769 în limba găgăuză, 3 398 – în limba română, iar cele mai multe, 86 284 – în limba rusă. Costul unui buletin este de 0,95 lei moldoveneşti.

Cei opt candidaţi înscrişi în cursă sunt: Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Mihail Formuzal, Victor Petrov, Dmitrii Croitor, Serghei Cernev, Evghenia Guţul şi Serghei Cimpoieş.

Până în prezent funcţia de başcan a fost exercitată de Irina Vlah. Ea nu mai putea candida întrucât exercită deja al doilea mandat consecutiv. Potrivit legislaţiei în vigoare, „nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de guvernator al Găgăuziei decât pentru cel mult două mandate succesive”.

Miercuri seară, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declarase, într-o emisiune televizată, că foarte mulţi candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei sunt „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţeni”. Şefa statului moldovean consideră că propaganda rusească are succes în Găgăuzia pentru că locuitorii nu cunosc limba română şi de aceea, Maia Sandu insistă să fie pus în aplicare un program de învăţare a limbii române, pentru ca oamenii să se poată integra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bascan #Gagauzia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.