Găgăuzia își alege bașcanul. Maia Sandu: ”Sunt mai degrabă agenți ai Rusiei”

Locuitorii din Găgăuzia sunt aşteptaţi astăzi la urnele de vot pentru a-şi alege başcanul. Sunt deschise 65 de secţii de votare în 26 de localităţi. Votanţii au de ales între opt candidaţi înregistraţi în cursa electorală.

Pentru ca alegerile pentru funcţia de başcan să fie considerate valabile, la urne trebuie să se prezinte nu mai puţin de 50% din alegătorii înscrişi pe liste. Este vorba despre circa 47 de mii de cetăţeni din Găgăuzia, din cei peste 92 de mii înscrişi pe listele electorale.

Comisia Electorală de Centrală de la Comrat a dispus tipărirea a 93.451 de buletine, dintre care 3 769 în limba găgăuză, 3 398 – în limba română, iar cele mai multe, 86 284 – în limba rusă. Costul unui buletin este de 0,95 lei moldoveneşti.

Cei opt candidaţi înscrişi în cursă sunt: Nicolai Dudoglo, Grigorii Uzun, Mihail Formuzal, Victor Petrov, Dmitrii Croitor, Serghei Cernev, Evghenia Guţul şi Serghei Cimpoieş.

Până în prezent funcţia de başcan a fost exercitată de Irina Vlah. Ea nu mai putea candida întrucât exercită deja al doilea mandat consecutiv. Potrivit legislaţiei în vigoare, „nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de guvernator al Găgăuziei decât pentru cel mult două mandate succesive”.

Miercuri seară, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, declarase, într-o emisiune televizată, că foarte mulţi candidaţi la funcţia de başcan al Găgăuziei sunt „mai degrabă agenţi ai Federaţiei Ruse decât politicieni care îşi doresc să lucreze pentru cetăţeni”. Şefa statului moldovean consideră că propaganda rusească are succes în Găgăuzia pentru că locuitorii nu cunosc limba română şi de aceea, Maia Sandu insistă să fie pus în aplicare un program de învăţare a limbii române, pentru ca oamenii să se poată integra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bascan #Gagauzia #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.