Gata, Germania a cedat! Putin nu mai are ce face

Sprijin important

Potrivit sursei citate, la Kiev va ajunge în primă fază o companie de tancuri Leopard 2 A6 din stocurile armatei germane (17 blindate), dar că şi alte ţări aliate, de exemplu cele scandinave, intenţionează să procedeze similar cu Germania și să livreze tancuri Ucrainei.

Un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a refuzat însă să comenteze informaţia, dar nu a negat-o. Nici reprezentanții Ministerul Apărării nu au vrut să confirme informațiile publicate de presa germană.

Tancurile de fabricaţie germană Leopard 2 ar putea schimba cursul războiului pentru Ucraina, consideră unii experţi, deoarece sunt uşor de întreţinut şi sunt proiectate special pentru a concura cu tancurile ruseşti T-90, care sunt folosite în actuala invazie.

Critici dure

Decizia cancelarul Olaf Scholz vine după ce Germania a fost intens criticată pentru că a refuzat în repetate rânduri să livreze tancuri Ucrainei. Polonia a calificat sâmbătă ca inacceptabil refuzul autorităților de la Berlin.

„Atitudinea Germaniei este inacceptabilă. A trecut aproape un an de când a început războiul. În fiecare zi mor oameni nevinovați. Bombele rusești fac ravagii în orașele ucrainene. Obiectele civile sunt atacate, femeile și copiii sunt uciși”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki pentru agenția PAP.

Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenskia declarat tot sâmbătă că „nehotărârea” Occidentului în ceea ce priveşte trimiterea de arme suplimentare în ţara sa ucide şi mai mulţi ucraineni

„Un comentariu după indecizia internaţională…. Veţi ajuta oricum Ucraina cu armele necesare şi veţi realiza că nu există altă soluţie pentru a pune capăt războiului decât înfrângerea Rusiei. Dar nehotărârea din prezent ne omoară şi mai mulţi oameni. Fiecare zi de întârziere înseamnă moartea ucrainenilor. Gândiţi-vă mai repede!”, a scris Mihailo Podoliak într-un mesaj postat pe Twitter.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.