Gaura neagră din coastele Moldovei. Bolton: Transnistria este unul dintre conflictele vulnerabile pentru Moscova

Problema transnistreană este complicată, dar crede că în stânga Nistrului Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sunt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan, susține într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump, între 2018-2019.

Cred că în acest moment, conjunctura politică din Republica Moldova este propice rezolvării problemei [transnistrene n.r.]. Președinta și premierul au un mandat popular puternic și ambele sunt interesate să rezolve acest conflict înghețat cu Rusia privind regiunea transnistreană. Eu nu subestimez dificultățile situației. Însă sunt câteva chestiuni importante ce trebuie punctate. Întâi de toate, cred că Transnistria, probabil, este unul dintre cele mai vulnerabile conflicte înghețate pentru Federația Rusă, mai ales din cauza poziției geografice, fiind teritorial departe de Rusia”, a punctat Bolotn, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

De asemenea, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump a mai adăugat:

Cred că putem beneficia de pe urma poziționării Transnistriei între R. Moldova și Ucraina. De asemenea, cred că aici trebuie să luăm calea presiunilor economice. Cred că în aceasta rezidă și diferența cu situația din Belarus sau chiar Ucraina, unde presiunea economică ar putea fi insuficientă pentru a descuraja acțiunile Moscovei”.

În opinia fostului consilier prezidențial, Republica Moldova poate înregistra progrese pe domeniul reglementării transnistrene. „Este important că încercăm, pentru că reprezintă o cale de a ridica un pic din presiunea la care sunt supuse acum Ucraina și forțele pro-democratice din Belarus. Dacă Federația Rusă continuă să provoace cele șase țări din zona gri [Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Belarus n.r.] și Vestul continuă numai să răspundă, atunci nu vom prelua niciodată inițiativa, iar acest lucru va avea un final nefericit într-un fel sau altul”, a mai spus John Bolton.

Regiunea stângă a Nistrului este considerată o gaură negară cu depozite de arme şi muniţii nesecurizate pe teritoriul său, cu un regim politic acuzat de corupţie, trafic de arme şi practici sovietice adaptate la capitalism. Este un spaţiu al traficului de stupefiante, de oameni şi chiar de substanţe radioactive, după cum susţine presa occidentală. În plus, Transnistria este şi un instrument de şantaj al Moscovei.

#gaură #tranistria #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.