Gaura neagră din coastele Moldovei. Bolton: Transnistria este unul dintre conflictele vulnerabile pentru Moscova

Problema transnistreană este complicată, dar crede că în stânga Nistrului Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sunt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan, susține într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump, între 2018-2019.

Cred că în acest moment, conjunctura politică din Republica Moldova este propice rezolvării problemei [transnistrene n.r.]. Președinta și premierul au un mandat popular puternic și ambele sunt interesate să rezolve acest conflict înghețat cu Rusia privind regiunea transnistreană. Eu nu subestimez dificultățile situației. Însă sunt câteva chestiuni importante ce trebuie punctate. Întâi de toate, cred că Transnistria, probabil, este unul dintre cele mai vulnerabile conflicte înghețate pentru Federația Rusă, mai ales din cauza poziției geografice, fiind teritorial departe de Rusia”, a punctat Bolotn, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

De asemenea, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump a mai adăugat:

Cred că putem beneficia de pe urma poziționării Transnistriei între R. Moldova și Ucraina. De asemenea, cred că aici trebuie să luăm calea presiunilor economice. Cred că în aceasta rezidă și diferența cu situația din Belarus sau chiar Ucraina, unde presiunea economică ar putea fi insuficientă pentru a descuraja acțiunile Moscovei”.

În opinia fostului consilier prezidențial, Republica Moldova poate înregistra progrese pe domeniul reglementării transnistrene. „Este important că încercăm, pentru că reprezintă o cale de a ridica un pic din presiunea la care sunt supuse acum Ucraina și forțele pro-democratice din Belarus. Dacă Federația Rusă continuă să provoace cele șase țări din zona gri [Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Belarus n.r.] și Vestul continuă numai să răspundă, atunci nu vom prelua niciodată inițiativa, iar acest lucru va avea un final nefericit într-un fel sau altul”, a mai spus John Bolton.

Regiunea stângă a Nistrului este considerată o gaură negară cu depozite de arme şi muniţii nesecurizate pe teritoriul său, cu un regim politic acuzat de corupţie, trafic de arme şi practici sovietice adaptate la capitalism. Este un spaţiu al traficului de stupefiante, de oameni şi chiar de substanţe radioactive, după cum susţine presa occidentală. În plus, Transnistria este şi un instrument de şantaj al Moscovei.

#gaură #tranistria #contrabanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.