Gazele din Marea Neagră vor înlocui Rusia în Europa: Ce câștiguri vor aduce statului român

OMV Petrom își propune să folosească gazele extrase din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră pentru a sprijini creșterea consumului intern de gaze naturale în România și pentru a înlocui resursele rusești în regiune. Proiectul este programat să înceapă forajul în aprilie 2025, cu primele gaze așteptate în 2027, scrie hotnews.ro.

OMV Petrom estimează că, pe lângă creșterea numărului de clienți conectați la rețeaua de gaze și a centralelor care utilizează gazul pentru producția de energie electrică, un alt factor semnificativ va fi dezvoltarea hidrogenului cu emisii scăzute de carbon. Acesta ar putea contribui la o mai bună integrare a energiei regenerabile și la consolidarea securității energetice în România.

În regiune, gazele extrase din Marea Neagră vor înlocui gazele rusești în țări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie.

Proiectul Neptun Deep aduce și beneficii economice substanțiale pentru România, statul urmând să beneficieze de aproximativ 20 de miliarde de euro din taxe directe și indirecte generate de acest proiect. Acesta va fi finanțat din sursele proprii ale companiei, având în vedere o poziție financiară solidă.

Proiectul Neptun Deep este realizat în parteneriat între OMV Petrom și Romgaz, iar rezervele estimate de gaze sunt de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, cu un impact semnificativ asupra pieței regionale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regiune #gaz #economie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

România: 73% din total (datorită portului Constanța);
Polonia: 14%;
Ungaria: 9%;
Republica Moldova: 2%;
Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.