Gazele ieftine vândute de Rusia europenilor sunt un mit ademenitor şi periculos

Unii argumentează că Europa va fi forţată să-şi reia relaţiile cu Rusia pentru că are nevoie de gazele ruseşti „ieftine“ pentru a-şi revitaliza economia şi stăvili dezindustrializarea.

Însă acesta este un mit, în egală măsură ademenitor şi periculos, bazat pe o neînţelegere fundamentală a modului în care a funcţionat piaţa de gaze europeană. Gazele ruseşti nu au fost niciodată ieftine, scrie Michael Stoppard, strateg-şef pe gaze în cadrul S&P Global Commodity Insights, într-o opinie publicată de Financial Times.

Cu siguranţă, Rusia se bucură de o abundenţă de gaze low-cost care teoretic pot fi livrate ieftin către Europa. Însă Rusia nu şi-a vândut niciodată gazele ieftin, ci doar competitiv, în opinia lui Michael Stoppard.

Din anii ’70 până în anii 2000, Uniunea Sovietică şi mai apoi Rusia au stabilit preţul gazelor ca procent din preţurile produselor petroliere. Dacă preţurile acestora erau ridicate, preţul gazelor se mişca în sus, iar Moscova avea de câştigat. Dacă preţurile petrolului erau scăzute, preţurile gazelor scădeau, dar vânzările puteau fi în continuare realizate peste costuri.

Către sfârşitul anilor ’90, lucrurile au început să se schimbe. Europa a vrut o piaţă pentru gaze. Acest lucru a însemnat o trecere de la raportarea artificială la petrol la setarea unui preţ pentru gaze la huburi şi burse. Speranţa era că în acest fel preţurile vor scădea. La început, ruşii s-au opus ferm.

Însă sub presiunea reglementărilor europene din domeniul concurenţei, contractele au fost treptat ajustate pentru a include preţurile de referinţă. Însă acest lucru nu a însemnat că gazele ruseşti s-au vândut ieftin. S-au vândut pe o bază similară cu cea a tuturor celorlalte gaze, scrie strategul de la S&P.

Reacţia Rusiei la pierderea pieţelor sale tradiţionale din vest este de a căuta o extindere a vânzărilor către est. Negocieri bilaterale au loc între Rusia şi China cu privire la un gazoduct uriaş. Problema este preţul. Chinezii fac presiuni pentru un preţ mai mic.

Iar având în vedere că China are mai multe opţiuni alternative, iar Rusia nu are, Beijingul pare să aibă avantaj în negocieri. Drept rezultat, Rusia va ajunge să suporte costul pierderii pieţei europene.

Când vorbim de gaze ruseşti ieftine, China va fi cea care va beneficia pe viitor de ele. Europa nu s-a bucurat de un astfel de beneficiu, în opinia lui Michael Stoppard.
În Europa, Ungaria a plătit de aproape patru ori mai mult pentru importurile de gaze ruseşti în 2022 decât în 2021, iar în 2023 pierderile suferite de această ţară de pe urma gazelor ruseşti au fost colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro, potrivit Daily News Hungary.

Pierderile financiare suferite de Ungaria de pe urma contractelor pentru gaze ruseşti au atins 564 miliarde de forinţi (1,43 miliarde de euro) în doar un an.

Preşedintele rus Vladimir Putin declarase în februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, că Ungaria primeşte gaze ruseşti la 1/5 din preţul de pe piaţă. Mai târziu, s-a descoperit că exact opusul s-a întâmplat. Kremlinul chiar a adăugat 30% la preţul de pe piaţă în calcule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia a extins notificarea NAVTEX pentru exerciții militare, care interzice în esență circulația navelor în largul coastei din sud-estul Peloponezului. Potrivit unor surse, această interdicție este menită să împiedice transbordările de petrol rusesc de pe petrolierele ”fantomă” pe alte nave, conform contidianului politic și financiar de dimineață, Kathimerini, care apare în Pireu (Grecia).

Petrolierele „fantomă”, prezente des în Golful Laconian

La 1 mai, Atena a recurs la o primă măsură în acest sens cu scopul de a oferi o soluție indirectă, dar pe cât posibil eficientă, la fenomenul de transbordare a petrolului în Golful Laconian, un fenomen înregistrat în ultimii doi ani ca fiind una dintre cele mai reușite operațiuni de eludare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.

Concret, forțele navale grecești au blocat apele internaționale din Golful Laconian, unde aveau loc transbordările ilegale de petrol rusesc cu scopul ca petrolul respectiv să-și piardă ”eticheta” rusească prin transferarea pe o navă nesupusă sancțiunilor. Acest transfer se realiza în apele internaționale din Golful Laconian, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de uscat. Acest fapt restrânge în esență aria de acțiune a autorităților elene, întrucât Garda de Coastă nu poate efectua controale sau inspecții pe navele comerciale aflate în afara apelor teritoriale ale Greciei decât dacă acestea navighează sub pavilion elen. În plus, nu există o misiune internațională sau mandat special care să permită verificări la bordul navelor în apele internaționale, ca de exemplu în cazul misiunii „Pace” a UE pentru respectarea embargoului asupra armelor către Libia.

Prelungirea măsurii

Potrivit unei relatări Reuters de astăzi, Grecia a extins notificarea NAVTEX pentru exerciții militare în zona Golfului Laconian. „Inițial notificarea trebuia să expire pe 9 mai, dar a fost prelungită astăzi”, a declarat un oficial al Ministerului Apărării de la Atena pentru agenția internațională de știri, sub condiția anonimatului.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, sancțiunile internaționale au îngreunat din ce în ce mai mult comerțul cu petrol rusesc, ceea ce a determinat căutarea unor „alternative” pentru exportul acestuia, inclusiv prin transferuri offshore de pe o navă pe alta.

Un oficial guvernamental grec a declarat pentru Reuters că Atena intenționează să extindă dispozițiile cu privire la exercițiile militare din zonă, ceea ce ar putea împiedica în cele din urmă transportul în apropierea apelor teritoriale grecești.

În ultimele luni, apele din jurul țărmurilor sudice ale Greciei și din Golful Laconian au devenit loc de întâlnire pentru transportatorii de petrol, în special pentru navele-cisternă care transbodează petrol rusesc pe alte nave. Navele sunt poziționate dincolo de limita de șase mile marine de coastă pentru a evita controlarea mărfurilor și a navelor de către autoritățile elene.

Petrolierele „fantomă”, deconspirate de presă

Cazul flotei de petroliere rusești „fantomă” din Golful Laconian a fost dezvăluit de presa internațională și națională. Totodată, au existat și mai multe atenționări din partea partenerilor și aliaților Atenei, care s-au grăbit să plaseze Grecia printre țările care ocolesc sancțiunile, în ciuda faptului că Atena a fost printre primii care le-au impus.

Pe de altă parte, un motiv în plus care determină mobilizarea Atenei în acest sens este legat de posibilele probleme de mediu. Petrolierele implicate în transbordările de petrol din Golful Laconian, de multe ori peste zece într-o singură zi (Bloomberg a numărat în decembrie anul trecut cel puțin 12 petroliere care așteaptau la coadă în regiune pentru contrabandă), reprezintă un risc pentru mediu, dar și pentru industria turistică locală. Este evident că un accident în timpul procesului de transferare a petrolului ar putea avea efecte extrem de negative pentru toate plajele grecești din regiune.