Gazprom, lovit de pierderi catastrofale de 6,5 miliarde de dolari anual după suspendarea tranzitului prin Ucraina

Gazprom, gigantul energetic rus, va suferi pierderi anuale de aproximativ 6,5 miliarde de dolari ca urmare a încetării tranzitului gazelor naturale prin Ucraina, estimează Bloomberg. În ultimii ani, exporturile Gazprom către Europa au scăzut cu peste 80% comparativ cu 2021, iar compania a înregistrat deja pierderi record anul trecut. Situația financiară a Gazprom se va înrăutăți în 2024, pe măsură ce Ucraina nu intenționează să prelungească contractul de tranzit cu gigantul rus.

La sfârșitul ultimului deceniu, volumele de gaz rusesc transportate prin Ucraina către Europa atingeau aproximativ 90 de miliarde de metri cubi anual, dar acestea au scăzut treptat, ajungând la 42 de miliarde în 2021. În primul an al războiului, unul dintre cele două gazoducte care trec prin Ucraina a fost închis, după ce Gazprom a cerut plata în ruble, iar mulți cumpărători au refuzat. În 2023, doar 15 miliarde de metri cubi de gaz au mai trecut prin Ucraina.

Gazul rusesc ajunge în prezent doar în două țări prin acest traseu – Slovacia și Austria. Ambele au anunțat că sunt pregătite pentru întreruperea importurilor, deoarece Ucraina nu va reînnoi contractul cu Gazprom. Cel mai mare furnizor de gaz din Slovacia, compania SPP, a declarat că situația aprovizionării înainte de iarnă este „confortabilă”. În Austria, autoritățile speră ca încetarea tranzitului să le permită să rupă contractele actuale cu Gazprom fără penalizări.

Conform datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, depozitele de gaz din Austria sunt umplute în proporție de 91,5%, iar cele din Slovacia la 92%, în timp ce la nivelul întregii Europe stocurile sunt la 93%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #pierderi #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.