Gazul rușilor ne „usucă” bugetul. Perciun: Ar mai fi necesare de 700 mil. de lei pentru compensații

Dacă prețul de achiziție a gazului se va menține la nivelul actual de 646 USD per mia de metri cubi, ajustarea în creștere a tarifelor va fi inevitabilă. Calculele preliminare arată că la o majorare a tarifului de la 11,08 lei la 14,7 lei, în condițiile actualului mecanism de compensare, ar mai fi necesare 700 de milioane de lei, a declarat deputatul PAS, Dan Perciun în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

Deputatul spune că autoritățile deja au calculat care este mărimea compensațiilor pentru a face față majorării tarifelor la gaze.

Noi am calculat că pentru a acoperi această majorare de tarif, care încă nu este clar dacă va avea loc sau nu, ar fi nevoie de 700 de milioane de lei suplimentar pentru următoarele 3 luni, astfel încât chiar dacă se majorează tariful dincolo de nivelul actual, să putem menține nivelul actual din facturi. Soluția este compensația, altele nu-s”, a precizat Perciun.

Alexandru Slusari de la Platforma DA îl acuză pe ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu de incompetență și îi cere demisia.

Domnul Spînu s-a transformat în avocatul Moldovagaz. A venit la negocieri cu echipa de la Moldovagaz care este afiliată Gazpromului, care a știut că expiră contractul și din prima zi a învestirii Guvernului trebuia să înceapă procesul de negocieri. Noi suntem gata să punem umărul la căutarea soluțiilor, dar nu la justificarea greșelilor”, a menționat Spînu.

În prezent tariful la gaz este de 10,26 lei metru cub fără TVA. Pentru a ușura povara majorării facturilor, Guvernul compensează o parte din costul gazului și a alocat 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

#gaz #compensatii #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.