Gazul rușilor ne „usucă” bugetul. Perciun: Ar mai fi necesare de 700 mil. de lei pentru compensații

Dacă prețul de achiziție a gazului se va menține la nivelul actual de 646 USD per mia de metri cubi, ajustarea în creștere a tarifelor va fi inevitabilă. Calculele preliminare arată că la o majorare a tarifului de la 11,08 lei la 14,7 lei, în condițiile actualului mecanism de compensare, ar mai fi necesare 700 de milioane de lei, a declarat deputatul PAS, Dan Perciun în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.

Deputatul spune că autoritățile deja au calculat care este mărimea compensațiilor pentru a face față majorării tarifelor la gaze.

Noi am calculat că pentru a acoperi această majorare de tarif, care încă nu este clar dacă va avea loc sau nu, ar fi nevoie de 700 de milioane de lei suplimentar pentru următoarele 3 luni, astfel încât chiar dacă se majorează tariful dincolo de nivelul actual, să putem menține nivelul actual din facturi. Soluția este compensația, altele nu-s”, a precizat Perciun.

Alexandru Slusari de la Platforma DA îl acuză pe ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu de incompetență și îi cere demisia.

Domnul Spînu s-a transformat în avocatul Moldovagaz. A venit la negocieri cu echipa de la Moldovagaz care este afiliată Gazpromului, care a știut că expiră contractul și din prima zi a învestirii Guvernului trebuia să înceapă procesul de negocieri. Noi suntem gata să punem umărul la căutarea soluțiilor, dar nu la justificarea greșelilor”, a menționat Spînu.

În prezent tariful la gaz este de 10,26 lei metru cub fără TVA. Pentru a ușura povara majorării facturilor, Guvernul compensează o parte din costul gazului și a alocat 770 mil. de lei. Pentru un consum de până la 50 de metri cubi de gaz costul metrului cub va fi de 6,8 lei, iar pentru un consum de până la 150 metri cubi prețul metrului cub va fi de 7,9 lei.

#gaz #compensatii #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.