Germania a alocat încă un miliard de euro pentru susținerea Ucrainei în bugetul pe 2023

Guvernul german a alocat un miliard de euro suplimentari din bugetul pe 2023 pentru susţinerea Ucrainei, inclusiv pentru apărarea împotriva atacurilor cibernetice ruse şi strângerea de probe despre crime de război, indică un document citat de Reuters.

Alocarea suplimentară intervine pe fondul disputelor legate de faptul dacă Germania ar trebui să îşi intensifice asistenţa militară pentru Ucraina, care spune că are nevoie de armament ofensiv, inclusiv tancuri, pentru a lupta contra armatei ruse.

Această alocare bugetară constituie o victorie pentru Verzi, partidul din coaliţie care a fost cel mai puternic avocat în favoarea sprijinului militar pentru Ucraina după invazia declanşată de Rusia.

Germania este cel de-al treilea donator militar pentru Ucraina, deşi mult în urma Statelor Unite, ale căror livrări de arme au fost cruciale pentru succesele forţelor ucrainene.

„Bugetul pentru Ucraina arată clar că sprijinul nostru merge mult dincolo de livrările importante şi necesare de arme”, a declarat Robin Wagener, deputatul din partea Verzilor care conduce grupul parlamentar pentru Ucraina.

„Investim masiv în pacea în Europa şi Ucraina”, a adăugat el.

O parte din bani vor merge către echipe care vor strânge probe despre abuzuri împotriva drepturilor omului şi crime de război, inclusiv cele descoperite după retrageri ale forţelor ruse.

Sume suplimentare vor fi îndreptate de asemenea pentru sprijinirea societăţii civile în regiune, inclusiv protecţia jurnaliştilor în Belarus, Rusia şi Ucraina.

#Sholz #Germania #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.