Ciobani din Bangladesh în „Țara Mioriței”. Soluția de avarie aleasă de fermieri

11 Nov. 2022, 17:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Nov. 2022, 17:51 // Actual //  bani.md

În județul Botoșani nu se mai găsesc oameni care să muncească, mai ales în agricultură. Antreprenorii se plâng de un deficit consistent de angajați și sunt dispuși să aducă asiatici, inclusiv ciobani din Bangladesh sau confecționeri din Sri Lanka, scrie adevărul.ro.

Pe lângă exploatarea agricolă a terenurilor, județul Botoșani este renumit și pentru oierit, mai ales prin crescătoriile de karakul de Botoșani, dar și pentru creșterea bovinelor.

În mod normal, sectorul agricol oferă cele mai multe locuri de muncă în această zonă, doar că nimeni nu se înghesuie să le și ocupe, chiar dacă salariile sunt atractive, ca în cazul mecanizatorilor agricoli. Marii fermieri se plâng însă de o criză uriașă de angajați la Botoșani și spun că le lipsesc nu doar muncitorii necalificați, dar mai ales cei specializați precum ciobanii sau tractoriștii.

„Greu mai găsești oameni să facă treabă. Mai ales specialiști, să știe să lucreze cu utilajele. Se urcă patronii pe tractor că nu are cine. Și vorba aceea un tractorist specialist, bun, câștigă în sezon aproape 2.000 de euro”, mărturisește un mic fermier din zona de nord a Botoșaniului. Tocmai de aceea antreprenorii, ajunși la capătul răbdărilor, se gândesc serios să importe forță de muncă din Asia.

„Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână”

România este o țară în care păstoritul are origini ancestrale și a fost multă vreme ocupația de bază a localnicilor. Culmea, în țara ”Mioriței” nu se mai găsesc ciobani. Cel puțin în județul Botoșani este jale, mărturisește președintele uneia dintre cele mai importante asociații de crescători de oi din regiunea nord-est.

„Cei mai tineri pleacă în străinătate. Ciobanii mai familişti rămân în satele lor, dar majoritatea iau drumul străinătăţii. Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână. Deficitul de ciobani cred că ajunge să depășească 50%. Fermierii lucrează singuri, cu rudele și atât”, spune Ionică Nechifor, directorul Asociației Moldoovis, dar și manager al Stațiunii de Cercetare a ovinelor și caprinelor de la Popăuți.

Crescătorii de oi spun că salariile oferite ciobanilor sunt destul de motivante. „Un cioban primește 5.000 de lei pe lună. Şi aici includem masa, țigările, cazarea. Și mai rămâne și cu 2500 de lei, în mână”, adaugă Ionică Nechifor.

Cei mai mulți tineri preferă însă să lucreze ca ciobani în Europa, mai ales că primesc mai mulți bani, dar au și mai mult timp liber. În disperare de cauză, fermierii apelează deja la muncitori din Asia, inclusiv ciobani din Bangladesh.

„Este un coleg de la Piatra Neamţ care deja a făcut un contract cu patru ciobani din Bangladesh. În aceste condiții în care nu se găsesc ciobani români, oamenii trebuie să se adapteze”, spune Ionică Nechior.

Sri Lankezi în confecții

Un alt domeniu bine reprezentat la Botoșani este industria textilă. Și în acest domeniu marile companii, mai ales cele care lucrează în stil lohn, spun că nu mai găseau angajați din rândul localnicilor, așa că au fost nevoite să importe forță de muncă din Asia.

Din 2019, o cunoscută companie de confecții de la Botoșani, patronată de un italian, a adus angajați din Sri Lanka.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.