Ciobani din Bangladesh în „Țara Mioriței”. Soluția de avarie aleasă de fermieri

În județul Botoșani nu se mai găsesc oameni care să muncească, mai ales în agricultură. Antreprenorii se plâng de un deficit consistent de angajați și sunt dispuși să aducă asiatici, inclusiv ciobani din Bangladesh sau confecționeri din Sri Lanka, scrie adevărul.ro.

Pe lângă exploatarea agricolă a terenurilor, județul Botoșani este renumit și pentru oierit, mai ales prin crescătoriile de karakul de Botoșani, dar și pentru creșterea bovinelor.

În mod normal, sectorul agricol oferă cele mai multe locuri de muncă în această zonă, doar că nimeni nu se înghesuie să le și ocupe, chiar dacă salariile sunt atractive, ca în cazul mecanizatorilor agricoli. Marii fermieri se plâng însă de o criză uriașă de angajați la Botoșani și spun că le lipsesc nu doar muncitorii necalificați, dar mai ales cei specializați precum ciobanii sau tractoriștii.

„Greu mai găsești oameni să facă treabă. Mai ales specialiști, să știe să lucreze cu utilajele. Se urcă patronii pe tractor că nu are cine. Și vorba aceea un tractorist specialist, bun, câștigă în sezon aproape 2.000 de euro”, mărturisește un mic fermier din zona de nord a Botoșaniului. Tocmai de aceea antreprenorii, ajunși la capătul răbdărilor, se gândesc serios să importe forță de muncă din Asia.

„Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână”

România este o țară în care păstoritul are origini ancestrale și a fost multă vreme ocupația de bază a localnicilor. Culmea, în țara ”Mioriței” nu se mai găsesc ciobani. Cel puțin în județul Botoșani este jale, mărturisește președintele uneia dintre cele mai importante asociații de crescători de oi din regiunea nord-est.

„Cei mai tineri pleacă în străinătate. Ciobanii mai familişti rămân în satele lor, dar majoritatea iau drumul străinătăţii. Greu se găsesc oameni care se facă treabă la stână. Deficitul de ciobani cred că ajunge să depășească 50%. Fermierii lucrează singuri, cu rudele și atât”, spune Ionică Nechifor, directorul Asociației Moldoovis, dar și manager al Stațiunii de Cercetare a ovinelor și caprinelor de la Popăuți.

Crescătorii de oi spun că salariile oferite ciobanilor sunt destul de motivante. „Un cioban primește 5.000 de lei pe lună. Şi aici includem masa, țigările, cazarea. Și mai rămâne și cu 2500 de lei, în mână”, adaugă Ionică Nechifor.

Cei mai mulți tineri preferă însă să lucreze ca ciobani în Europa, mai ales că primesc mai mulți bani, dar au și mai mult timp liber. În disperare de cauză, fermierii apelează deja la muncitori din Asia, inclusiv ciobani din Bangladesh.

„Este un coleg de la Piatra Neamţ care deja a făcut un contract cu patru ciobani din Bangladesh. În aceste condiții în care nu se găsesc ciobani români, oamenii trebuie să se adapteze”, spune Ionică Nechior.

Sri Lankezi în confecții

Un alt domeniu bine reprezentat la Botoșani este industria textilă. Și în acest domeniu marile companii, mai ales cele care lucrează în stil lohn, spun că nu mai găseau angajați din rândul localnicilor, așa că au fost nevoite să importe forță de muncă din Asia.

Din 2019, o cunoscută companie de confecții de la Botoșani, patronată de un italian, a adus angajați din Sri Lanka.

#ciobani #oi #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce implică construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV pentru interconectarea cu România, avansează cu sprijinul partenerilor externi. Comisia economie, buget și finanțe, împreună cu Comisia politică externă și integrare europeană, a examinat proiectul de ratificare a acordului de împrumut între Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acordul de împrumut, în valoare de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din bugetul total de 77 de milioane de euro al proiectului, va acoperi construcția liniei de 400 kV care va conecta localitățile Bălți și Suceava. Acest împrumut va avea o perioadă de rambursare de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani. Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro, prin realocarea unui cont de împrumut anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. În plus, Republica Moldova va primi un grant de 15,4 milioane de euro de la Uniunea Europeană, prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul nu doar va conecta rețelele electrice ale celor două țări, ci va include și reconstrucția stației electrice Bălți de 400 kV, precum și reabilitarea segmentelor de rețea electrică de transport din Republica Moldova. Aceste eforturi vor include înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această nouă interconexiune electrică reprezintă o etapă semnificativă în consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România, având un impact pozitiv atât asupra securității energetice cât și asupra dezvoltării regionale și economice a ambelor țări.