Germania nu scăpă de dependența de Rusia: Putin deține butonul ce poate paraliza Berlinul

13 Ian. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Germania s-a rupt total de politica cancelarului Angela Merkel, care a avut relații strânse cu regimul lui Putin, provocând dependența Berlinului de petrolul și gazele Moscovei.

Scholz a renunțat la sfârșitul anului 2022 la țițeiul rusesc, însă țara sa nu poate scăpa de controlul lui Putin, care deține încă butonul ce poate paraliza Germania: conducta Drujba, prin care va veni petrolul din Kazahstan, este a Rusiei.

Astfel este clar că Kremlinul controlează conducta spre Germania, indiferent al cui țiței se află în ea. Au fost făcuți deja pași uriași pentru a reduce importurile Berlinului atât de petrol, cât și de gaze din Rusia, dar încă nu există infrastructură suficientă, potrivit unei analize din Bloomberg.

Uriașa rafinărie PCK de la Schwedt din Germania, care furnizează 90% din combustibil pentru Berlin și zonele învecinate, aduce petrol prin conducta Drujba. Fabrica, construită atunci când partea de est a Germaniei se afla ferm pe orbita Moscovei, a fost proiectată pentru a procesa țițeiul din Siberia și a fost legată de câmpurile de petrol din Rusia prin extinderea unui sistem de conducte construit pentru a consolida controlul Kremlinului asupra sateliților săi europeni.

Nu s-au schimbat prea multe de la reunificarea Germaniei în 1990. O parte din țiței poate fi adus prin portul Rostock, dar acea rută nu are capacitatea de a înlocui conducta Drujba, care are două ramificații. De asemenea, materiile prime pot fi aduse prin portul polonez Gdansk, folosind cea mai vestică porțiune a conductei Druzhba, care este în afara controlului Moscovei.

Planul este fezabil din punct de vedere tehnic. Țițeiul din Kazahstan din Asia Centrală este deja pompat în sistemul de conducte rusesc, unde este amestecat cu petrol local și exportat din porturile din Marea Baltică și Marea Neagră.

Aceasta pare o soluție bună, dar există o problemă flagrantă. Întregul proces se bazează pe participarea activă a operatorului de conducte de stat al Rusiei, Transneft PJSC, a Ministerului Energiei al țării și, în cele din urmă, a Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 10:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 10:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat în perioada 2023–2025 echipamente pentru irigare și protecția plantelor în valoare totală de 136,4 milioane de lei, însă structura achizițiilor arată o orientare dezechilibrată: aproape toți banii au fost cheltuiți pentru stropirea culturilor cu pesticide, nu pentru irigare, potrivit unei analize de piață.

„Pulverizatoarele pentru produse de protecție a plantelor (pesticide, erbicide) au reprezentat 129,7 milioane lei, adică 95,1% din valoarea totală a importurilor. Restul echipamentelor, sisteme de irigare, drone agricole, instalații de fertilizare și nebulizatoare au împărțit doar 4,9% din piață”, constată economistul Iurie Rija.

În timp ce fermierii investesc masiv în combaterea bolilor și dăunătorilor, irigarea modernă rămâne aproape ignorată: instalațiile de ploaie artificială au avut importuri de doar 692 mii lei în trei ani, iar sistemele de fertilizare lichidă – 1,5 milioane lei, toate achiziționate într-un singur an.

„După un vârf de 69,2 milioane lei în 2023, importurile de echipamente agricole au căzut dramatic în 2024 la doar 7,8 milioane lei, de aproape nouă ori mai puțin. În 2025, piața și-a revenit parțial la 59,4 milioane lei, adică 86% din nivelul record din 2023”, susține Rija.

Cel mai volatil segment a fost cel al pulverizatoarelor pentru pesticide. în anul 2023 au fost importate în sumă de 66 milioane lei în 2023, 6 milioane lei în 2024 și 57,7 milioane lei în 2025

În schimb, dronele agricole au explodat în 2025: importurile au crescut de 14 ori față de anul precedent, ajungând la 1,14 milioane lei.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată. Astfel, din Statele Unite au fost importate în sumă 49 milioane lei (35,9%), Brazilia – 29,1 milioane lei (21,3%), Belgia – 24,3 milioane lei (17,8%), Olanda – 12,4 milioane lei (9,1%) și China – 7,4 milioane lei (5,5%).

SUA și Brazilia furnizează în special pulverizatoare profesionale de mare capacitate, în timp ce Europa vinde echipamente premium, cu prețuri chiar duble față de alternativele americane și braziliene. China domină segmentul low-cost și tehnologiile cu drone.

Piața este controlată de un nucleu restrâns de companii. Vadalex-Agro SRL este liderul absolut, cu importuri de aproape 39 milioane lei (29% din total), după ce și-a crescut achizițiile de aproape cinci ori în 2025. Urmează: Sati Tiraspol,  combinat Hleboprod – 24,3 milioane lei și WT Agroprofi – 14,2 milioane lei. Primele zece companii controlează 86% din piață, restul de 38 de firme împărțind doar 14%.

În trei ani, Moldova a importat 40 de pulverizatoare profesionale în valoare de 129,7 milioane lei. Prețurile variază în funcție de țară: Olanda și Belgia – peste 6 milioane lei per unitate, SUA și Brazilia – circa 4,1 milioane lei per unitate și China – sub 600 mii lei per unitate.

Aceasta arată o piață profund segmentată. FFermele mari cumpără tehnică premium, iar jucătorii mici testează soluții ieftine.

În ceea ce privește dronele, toate cele 14 unități importate în Moldova provin din China. Aproape 96% din piață este controlată de Dron Assistance SRL, care a importat 12 drone în valoare de 1,31 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!