Germania preia controlul a trei rafinării rusești deținute de compania Rosneft

Guvernul german a preluat controlul a trei rafinării deținute de compania petrolieră rusă Rosneft. Mișcarea face parte din eforturile guvernului lui Olaf Scholz de a proteja economia germană de efectele unui embargo la nivelul UE asupra țițeiului rusesc, care va intra în vigoare în decembrie, potrivit BBC.

Măsura asigură viitorul PCK, o rafinărie deținută de Rosneft în orașul Schwedt, din nord-estul Germaniei, al cărei viitor a fost pus sub semnul întrebării de embargoul petrolier.

Ministerul Economiei a anunțat într-o declarație că Rosneft Deutschland GmbH și RN Refining & Marketing GmbH vor fi puse sub administrarea Agenției Federale pentru Rețele (BNA). Drept urmare, agenția va controla și acțiunile companiilor în trei rafinării: PCK Schwedt, MiRo și Bayernoil, situate în estul și sudul țării.

Rosneft reprezintă aproximativ 12% din capacitatea Germaniei de rafinare a petrolului, importând petrol din Rusia în fiecare lună în valoare de câteva sute de milioane de euro, a spus ministerul. Acesta a spus că decizia guvernului va ajuta la asigurarea aprovizionării continue cu energie.

Rosneft a precizat anterior că nu intenționează să pună capăt importului de petrol rusesc, în ciuda unui embargo UE care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Eforturile autorităților de a asigura rezerve alternative de petrol pentru rafinărie au fost complicate de faptul că Rosneft este proprietarul majoritar, controlând 54% din acțiuni.

Ministerul a spus că va fi anunțat și un plan pe termen lung pentru viitorul rafinăriei PCK din Schwedt, care are aproximativ 12.000 de angajați.

PCK este principalul furnizor de benzină, motorină, kerosen și păcură pentru Berlin și regiunea înconjurătoare, Brandenburg, și este văzută ca un element esențial al infrastructurii energetice a Germaniei de Est.

Mulți locuitori din Schwedt au început să se teamă pentru viitorul rafinăriei după ce Germania a aderat la embargoul petrolier al UE.

Germania a modificat în august o lege importantă în domeniul energiei, care permite guvernului să plaseze sub tutelă temporară companiile cu „infrastructură critică pentru securitatea aprovizionării Germaniei”. Legea prevedea că, în ultimă instanță, guvernul a fost autorizat să exproprieze astfel de companii.

Decizia de a prelua controlul asupra activelor Rosneft urmează o altă decizie din luna aprilie, când guvernul a plasat Gazprom Germania, filiala germană a exportatorului de gaze controlat de Kremlin, Gazprom, sub tutela BNA.

#rafinarii rusesti #Rosneft #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.