Germania schimbă strategia față de Putin: Măsura care ar afecta masiv Rusia

Dacă în ultimii aproape 20 de ani, Germania a avut relații apropiate cu Rusia, de unde a cumpărat combustibili ieftini, iată că acum Berlinul și-a schimbat strategia la 180 de grade, după ce a scăpat de dependența de Moscova. La Conferința de la Londra privind reconstrucția Ucrainei, un înalt oficial german a spus că ”Rusia trebuie să plătească pentru ce a distrus” în țara vecină.

SUA, Marea Britanie și UE au promis 60 de miliarde de euro pentru a ajuta Ucraina să reconstruiască țara după imensele distrugeri provocate de invazia lui Putin, potrivit MSN.

Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, a declarat pentru DW că Rusia ar trebui să plătească într-o zi pentru reconstrucția Ucrainei devastate de război. „Ei trebuie să plătească pentru ceea ce au distrus. Acesta este dreptul internațional”, a spus ea. „Că trebuie să plătească – asta este evident”.

Schulze a participat la Conferința de Reconstrucție a Ucrainei de la Londra din 21-22 iunie 2023, o reuniune internațională a delegaților din peste 60 de țări, menită să finanțeze eforturile de refacere a Ucraina.

Banca Mondială a estimat costul reconstrucției la aproximativ 411 miliarde de dolari (375 miliarde E) în martie, la puțin peste un an după ce Rusia și-a invadat vecinul. Această cifră va crește doar pe măsură ce conflictul continuă.
Până la încheierea conferinței de joi, donatorii străini au promis un nou sprijin financiar în jur de 60 de miliarde de euro, a anunțat Marea Britanie, gazda acestui summit internațional.

Cea mai mare parte provine dintr-un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pe care UE l-a anunțat săptămâna aceasta. De asemenea, SUA intenționează să furnizeze un ajutor de 1,3 miliarde de dolari, concentrându-se în special pe sectoarele energiei și infrastructurii. Marea Britanie a promis 240 de milioane de lire sterline (305 milioane de dolari; 278 de milioane de euro), iar Germania a anunțat un ajutor umanitar de 381 de milioane de euro.
Ads
Secretarul britanic de externe James Cleverly a spus că angajamentele vor contribui la asigurarea unei oarecare stabilități economice pentru Ucraina pe termen mediu și că acum se pune accent pe deblocarea „potențialului enorm al sectorului privat”.

Aproape 500 de companii din 42 de țări, inclusiv Google, Siemens, Vodafone, Virgin Group și Rolls-Royce și-au luat angajamente de sprijin pentru Ucraina, a spus Cleverly.
În plus, Statele Unite și aliații săi din Occident speră să folosească activele înghețate ale Rusiei din Vest, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, pentru reconstrucția Ucrainei, ca daune de război.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.