Gestul incredibil al Kremlinului! A lovit economia Moldovei cu embargouri. Businessul a „îngropat” comerțul cu Rusia

Înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant, constată economistul Veaceslva Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, din 2006 și până în 2012 exporturile în Federația Rusă au cunoscut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova”, a punctat economistul.

Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exporturi #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că păstrarea tinerilor în Republica Moldova nu ține exclusiv de politicile financiare, dar este o temă care afectează direct statul din perspectiva demografică, economică și a relației cu diaspora.

Întrebat în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV dacă Ministerul Finanțelor are o strategie clară pentru a crea condiții mai bune astfel încât tinerii să nu plece din țară, Gavriliță a subliniat că migrația este un fenomen democratic larg, iar plecarea temporară peste hotare nu este neapărat un lucru negativ.

„Eu am studiat și am lucrat în străinătate, soția mea la fel. Cred că suntem din categoria oamenilor pentru care plecarea, la un anumit moment, a însemnat o perspectivă mai bună. Important este să existe revenirea”, a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, plecarea tinerilor pentru educație de calitate, experiență profesională, acumulare de competențe sau resurse financiare care ulterior sunt aduse acasă poate avea efecte pozitive pentru țară. „Este bine atunci când oamenii pleacă pentru studii, practică, pentru a câștiga bani și a reveni cu idei noi și investiții. Va fi și mai bine când toate acestea vor putea fi asigurate aici, acasă”, a spus Gavriliță.

Ministrul a mai menționat că numărul celor care revin în Republica Moldova este în creștere și că, pentru majoritatea tinerilor, punctul de atracție rămâne casa. „Pentru fiecare motivele sunt diferite, dar pentru marea majoritate, casa este una singură”, a subliniat el.

Referindu-se la propria experiență, Andrian Gavriliță a declarat că decizia de a reveni în Republica Moldova a fost una personală, influențată inclusiv de o perioadă petrecută în Etiopia. „Am înțeles că vreau să mă întorc acasă după ce am stat câteva luni în Etiopia. Am realizat că, unu – acasă nu este chiar așa de rău, și doi – că prin munca mea pot fi mai util aici decât în orice altă țară”, a afirmat ministrul.

Gavriliță a subliniat că, încă din 2011, și-a dorit ca activitatea sa profesională să fie orientată nu doar spre câștig financiar, ci și spre binele public și contribuția la dezvoltarea societății din Republica Moldova.