Gestul incredibil al Kremlinului! A lovit economia Moldovei cu embargouri. Businessul a „îngropat” comerțul cu Rusia

Înainte de criza din Federația Rusă din 1998, comerțul moldovenilor cu rușii era de 58%. Așa o dependență de o singură țară Republica Moldova nu a avut nici până atunci, nici după. România deținea la acea vreme o cotă de 6,7%. După criza din 1998, din 2006, din 2013 și acum în 2022 după criza războiului din Ucraina, comerțul moldovenilor cu rușii a scăzut constant, constată economistul Veaceslva Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, din 2006 și până în 2012 exporturile în Federația Rusă au cunoscut o recuperare, dar nu de durată. Din 2014, când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, Federația Rusă a impus sancțiuni Chișinăului, este în scădere continuă comerțul dintre cele două părți. În primele trei luni ale anului curent ponderea Federației Ruse în exporturile Republicii Moldova a ajuns la 5,4%.

Acum la capitolul piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, Federația Rusă nu mai contează pentru Republica Moldova, cu excepția a două produse de bază: merele și strugurii. În schimb, România a crescut constant. După intrarea României în UE, Republica Moldova a fost beneficiarul indirect al acestui fapt. Companiile care au mers cu investiții în România s-au extins și în Republica Moldova. În prezent, ponderea României în exporturile Republicii Moldova este de 31,7%, sau o creștere de 4,7 ori față de 1997 și de 3 ori mai mult decât următoarele țări din clasament, Turcia și Italia, care deține câte 11% din cotă de export a Republicii Moldova”, a punctat economistul.

Exporturile moldovenești, în primele trei luni ale anului 2022, au cunoscut o creștere spectaculoasă. Importurile, s-au majorat și ele, însă nu ca volum, dar în ceea ce privește prețul. Comerțul extern al Republicii Moldova a fost influențat atât la capitolul exporturi, cât și la capitolul importuri, de contextul internațional legat de creșterea prețurilor, dar și de războiul din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#exporturi #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.