Gigantul din tehnologia comunicațiilor Cisco va tăia mii de locuri de muncă, într-o a doua rundă de concedieri

Cisco va tăia mii de locuri de muncă, într-o a doua rundă de concedieri din acest an, deoarece producătorul de echipamente de reţea din SUA îşi va muta atenţia către domenii cu o creştere mai mare, inclusiv securitatea cibernetică şi inteligenţa artificială, au spus persoane familiarizate cu problema, citate de Reuters, conform News.ro.

Numărul persoanelor afectate ar putea fi similar sau uşor mai mare cu cei 4.000 de angajaţi concediaţi de Cisco în februarie şi va fi probabil anunţat încă de miercuri, odată cu rezultatele companiei din trimestrul al patrulea, au spus sursele, care nu au fost autorizate să vorbească public.

Reuters a relatat în exclusivitate despre desfiinţarea locurilor de muncă pe care Cisco, cu sediul în San Jose, California, a anunţat-o în februarie, înainte ca aceasta să o anunţe.

Compania avea aproximativ 84.900 de angajaţi în iulie 2023, conform raportului său anual. Acest număr nu ţine cont de disponibilizările din februarie.

Cisco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Acţiunile Cisco au scăzut cu peste 9% anul acesta, până la închiderea de joi.

Cisco, cel mai mare producător de routere şi switch-uri care direcţionează traficul pe internet, se confruntă cu cererea lentă şi constrângerile lanţului de aprovizionare în activitatea sa principală. Acest lucru a împins compania să se diversifice cu măsuri precum cumpărarea cu 28 de miliarde de dolari a firmei de securitate cibernetică Splunk, pe care a finalizat-o în martie. Achiziţia îi va reduce dependenţa de vânzările unice de echipamente, prin stimularea afacerii sale pe bază de abonamente.

Compania a încercat să încorporeze produse AI în ofertele sale şi în mai şi-a reiterat ţinta de comenzi de produse AI în valoare de 1 miliard de dolari în 2025.

În iunie, a lansat un fond de 1 miliard de dolari pentru a face investiţii în startup-uri AI precum Cohere, Mistral AI şi Scale AI.

Compania a declarat la acea vreme că a făcut 20 de achiziţii şi investiţii concentrate pe inteligenţă artificială în ultimii câţiva ani.

Disponibilizările sunt cele mai recente din industria tehnologică, care a redus costurile în acest an pentru a compensa investiţiile mari în IA.

Peste 126.000 de oameni au fost disponibilizaţi în 393 de companii de tehnologie, de la începutul anului, potrivit datelor de pe site-ul de urmărire Layoffs.fyi.

La începutul lunii august, producătorul de cipuri Intel a redus peste 15% din forţa de muncă, sau aproximativ 17.500 de oameni, în timp ce încerca să-şi schimbe afacerea de producţie care pierde bani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.