Gigantul farma care a recunoscut în instanță că vaccinul său anti-COVID poate provoca un efect secundar rar

01 Mai 2024, 07:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mai 2024, 07:25 // Actual //  bani.md

Gigantul farmaceutic AstraZeneca a recunoscut pentru prima dată, în documentele din instanță, că vaccinul său antiCovid poate provoca un efect secundar rar, lucru care ar putea deschide calea pentru o despăgubire legală de mai multe milioane de lire sterline.

Gigantul farmaceutic a fost dat în judecată în cadrul unei acțiuni colective în legătură cu afirmațiile potrivit cărora vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, a provocat decese și vătămări grave în zeci de cazuri.

Avocații susțin că vaccinul a produs un efect secundar care a avut un efect devastator asupra unui număr mic de familii, potrivit news.yahoo.com, citat de adevarul.ro.

Primul caz a fost depus anul trecut de Jamie Scott, un tată a doi copii, care a rămas cu o leziune cerebrală permanentă după ce a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie pe creier care l-a împiedicat să lucreze după ce a primit vaccinul în aprilie 2021. Spitalul a sunat-o pe soția sa de trei ori pentru a-i spune că soțul ei va muri.

AstraZeneca contestă acuzațiile, dar a acceptat, într-un document juridic depus la Înalta Curte în februarie, că vaccinul său Covid „poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS”.

TTS – acronimul de la Thrombosis with Thrombocytopenia Syndrome (sindromul trombozei cu trombocitopenie) – face ca oamenii să aibă cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite în sânge.
Cincizeci și unu de cazuri au fost depuse la Înalta Curte, victimele și rudele îndurerate solicitând despăgubiri estimate la o valoare de până la 100 de milioane de lire sterline.
Recunoașterea de către AstraZeneca – făcută în cadrul unei apărări juridice la cererea de chemare în judecată a domnului Scott la Înalta Curte – urmează unei intense dispute juridice. Aceasta ar putea duce la plăți dacă firma farmaceutică acceptă că vaccinul a fost cauza unor boli grave și a deceselor în anumite cazuri juridice. Guvernul s-a angajat să acopere cheltuielile de judecată ale AstraZeneca.

Într-o scrisoare de răspuns trimisă în mai 2023, AstraZeneca le-a spus avocaților domnului Scott că „nu acceptăm că TTS este cauzată de vaccin la nivel generic”.
Dar, în documentul juridic prezentat la Înalta Curte în februarie, AstraZeneca a spus: „Nu este adevărat. Se admite că vaccinul AZ poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS. Mecanismul cauzal nu este cunoscut. Mai mult, TTS poate apărea și în absența vaccinului AZ (sau a oricărui alt vaccin). Cauzalitatea în orice caz individual va fi o chestiune care va trebui să fie dovedită de experți”.

Avocații susțin că vaccinul AstraZeneca-Oxford este „defectuos” și că eficacitatea sa a fost „mult supraestimată” – afirmații pe care AstraZeneca le neagă cu tărie.

Oamenii de știință au identificat pentru prima dată o legătură între vaccin și o nouă boală numită trombocitopenie și tromboză imună indusă de vaccin (VITT) încă din martie 2021, la scurt timp după ce a început distribuirea vaccinului Covid-19.

Avocații reclamanților susțin că VITT este un subansamblu al TTS, deși AstraZeneca nu pare să recunoască acest termen.

Guvernul a despăgubit AstraZeneca pentru orice acțiune în justiție, dar până în prezent a refuzat să intervină.

Kate Scott, soția domnului Scott, a declarat pentru Telegraph: „Lumea medicală a recunoscut de mult timp că VITT a fost cauzată de vaccin. Doar AstraZeneca a pus la îndoială faptul că afecțiunea lui Jamie a fost cauzată de vaccin. A fost nevoie de trei ani pentru ca această recunoaștere să vină. Este un progres, dar am dori să vedem mai mult din partea lor și a Guvernului. Este timpul ca lucrurile să se miște mai repede. Sper că admiterea lor înseamnă că vom putea să rezolvăm această problemă mai devreme decât mai târziu. Avem nevoie de scuze, de o compensație corectă pentru familia noastră și pentru alte familii care au fost afectate. Avem adevărul de partea noastră și nu vom renunța”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!