Gigantul farma care a recunoscut în instanță că vaccinul său anti-COVID poate provoca un efect secundar rar

Gigantul farmaceutic AstraZeneca a recunoscut pentru prima dată, în documentele din instanță, că vaccinul său antiCovid poate provoca un efect secundar rar, lucru care ar putea deschide calea pentru o despăgubire legală de mai multe milioane de lire sterline.

Gigantul farmaceutic a fost dat în judecată în cadrul unei acțiuni colective în legătură cu afirmațiile potrivit cărora vaccinul său, dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, a provocat decese și vătămări grave în zeci de cazuri.

Avocații susțin că vaccinul a produs un efect secundar care a avut un efect devastator asupra unui număr mic de familii, potrivit news.yahoo.com, citat de adevarul.ro.

Primul caz a fost depus anul trecut de Jamie Scott, un tată a doi copii, care a rămas cu o leziune cerebrală permanentă după ce a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie pe creier care l-a împiedicat să lucreze după ce a primit vaccinul în aprilie 2021. Spitalul a sunat-o pe soția sa de trei ori pentru a-i spune că soțul ei va muri.

AstraZeneca contestă acuzațiile, dar a acceptat, într-un document juridic depus la Înalta Curte în februarie, că vaccinul său Covid „poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS”.

TTS – acronimul de la Thrombosis with Thrombocytopenia Syndrome (sindromul trombozei cu trombocitopenie) – face ca oamenii să aibă cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite în sânge.
Cincizeci și unu de cazuri au fost depuse la Înalta Curte, victimele și rudele îndurerate solicitând despăgubiri estimate la o valoare de până la 100 de milioane de lire sterline.
Recunoașterea de către AstraZeneca – făcută în cadrul unei apărări juridice la cererea de chemare în judecată a domnului Scott la Înalta Curte – urmează unei intense dispute juridice. Aceasta ar putea duce la plăți dacă firma farmaceutică acceptă că vaccinul a fost cauza unor boli grave și a deceselor în anumite cazuri juridice. Guvernul s-a angajat să acopere cheltuielile de judecată ale AstraZeneca.

Într-o scrisoare de răspuns trimisă în mai 2023, AstraZeneca le-a spus avocaților domnului Scott că „nu acceptăm că TTS este cauzată de vaccin la nivel generic”.
Dar, în documentul juridic prezentat la Înalta Curte în februarie, AstraZeneca a spus: „Nu este adevărat. Se admite că vaccinul AZ poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS. Mecanismul cauzal nu este cunoscut. Mai mult, TTS poate apărea și în absența vaccinului AZ (sau a oricărui alt vaccin). Cauzalitatea în orice caz individual va fi o chestiune care va trebui să fie dovedită de experți”.

Avocații susțin că vaccinul AstraZeneca-Oxford este „defectuos” și că eficacitatea sa a fost „mult supraestimată” – afirmații pe care AstraZeneca le neagă cu tărie.

Oamenii de știință au identificat pentru prima dată o legătură între vaccin și o nouă boală numită trombocitopenie și tromboză imună indusă de vaccin (VITT) încă din martie 2021, la scurt timp după ce a început distribuirea vaccinului Covid-19.

Avocații reclamanților susțin că VITT este un subansamblu al TTS, deși AstraZeneca nu pare să recunoască acest termen.

Guvernul a despăgubit AstraZeneca pentru orice acțiune în justiție, dar până în prezent a refuzat să intervină.

Kate Scott, soția domnului Scott, a declarat pentru Telegraph: „Lumea medicală a recunoscut de mult timp că VITT a fost cauzată de vaccin. Doar AstraZeneca a pus la îndoială faptul că afecțiunea lui Jamie a fost cauzată de vaccin. A fost nevoie de trei ani pentru ca această recunoaștere să vină. Este un progres, dar am dori să vedem mai mult din partea lor și a Guvernului. Este timpul ca lucrurile să se miște mai repede. Sper că admiterea lor înseamnă că vom putea să rezolvăm această problemă mai devreme decât mai târziu. Avem nevoie de scuze, de o compensație corectă pentru familia noastră și pentru alte familii care au fost afectate. Avem adevărul de partea noastră și nu vom renunța”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companie #vaccin #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.