GIZ crește „puterile” economice ale femeilor. Studiul care prezintă servicii alternative de îngrijire a copiilor

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a elaborat un studiu comprehensiv cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor din Republica Moldova. În studiu sunt identificate opțiuni alternative pentru a oferi posibilități reglementate, fiabile, accesibile și flexibile pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de lucru al părinților.

Studiul a fost realizat cu scopul de a crește prezența femeilor din Republica Moldova pe piața muncii.

Potrivit GIZ, Femeile din Moldova sunt subreprezentate pe piața muncii și întâmpină dificultăți în promovarea la posturi manageriale și de nivel mai înalt. Una dintre cauzele acestei probleme este lipsa opțiunilor alternative de îngrijire pentru copiii preșcolari și implicarea în activitățile de îngrijire a familiei, limitându-le astfel femeilor perspectivele de angajare și carieră.

Astfel, au fost propuse și argumentate următoarele recomandări:

• implementarea a 3 servicii alternative de îngrijire a copiilor, aplicabile pentru toate familiile, indiferent de statutul social și nivelul de venituri, precum și mediul de reședință, fiind optimale din punct de vedere a corelației calitate-preț: instituția de educație timpurie (IET) de tipul familial (la domiciliu); IET de tipul ”Institutul bunicuțelor”; IET creată la nivel local cu suportul parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea în continuare a serviciului alternativ de îngrijire a copiilor deja existent în Republica Moldova: IET de tipul creșă privată, în special pentru copiii de vârstă antepreșcolară (0-2 ani).

Rezultatele Studiului au fost prezentate MMPS și MEC în cadrul unei ședințe la data de 23 decembrie 2021 și pot servi pentru elaborarea cadrului normativ ce ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, în conformitate cu acțiunea nr.11.12.5 din Planul de acțiuni al Guvernului pe anii 2021-2022.

Acest Studiu a fost elaborat cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernelor Germaniei și Elveției.

În procesul elaborării studiului au fost implicați în interviuri individuale și discuții: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), UN Women și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#GIZ #femei #cariera #Republica Moldova #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.