GIZ crește „puterile” economice ale femeilor. Studiul care prezintă servicii alternative de îngrijire a copiilor

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a elaborat un studiu comprehensiv cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor din Republica Moldova. În studiu sunt identificate opțiuni alternative pentru a oferi posibilități reglementate, fiabile, accesibile și flexibile pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de lucru al părinților.

Studiul a fost realizat cu scopul de a crește prezența femeilor din Republica Moldova pe piața muncii.

Potrivit GIZ, Femeile din Moldova sunt subreprezentate pe piața muncii și întâmpină dificultăți în promovarea la posturi manageriale și de nivel mai înalt. Una dintre cauzele acestei probleme este lipsa opțiunilor alternative de îngrijire pentru copiii preșcolari și implicarea în activitățile de îngrijire a familiei, limitându-le astfel femeilor perspectivele de angajare și carieră.

Astfel, au fost propuse și argumentate următoarele recomandări:

• implementarea a 3 servicii alternative de îngrijire a copiilor, aplicabile pentru toate familiile, indiferent de statutul social și nivelul de venituri, precum și mediul de reședință, fiind optimale din punct de vedere a corelației calitate-preț: instituția de educație timpurie (IET) de tipul familial (la domiciliu); IET de tipul ”Institutul bunicuțelor”; IET creată la nivel local cu suportul parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea în continuare a serviciului alternativ de îngrijire a copiilor deja existent în Republica Moldova: IET de tipul creșă privată, în special pentru copiii de vârstă antepreșcolară (0-2 ani).

Rezultatele Studiului au fost prezentate MMPS și MEC în cadrul unei ședințe la data de 23 decembrie 2021 și pot servi pentru elaborarea cadrului normativ ce ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, în conformitate cu acțiunea nr.11.12.5 din Planul de acțiuni al Guvernului pe anii 2021-2022.

Acest Studiu a fost elaborat cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernelor Germaniei și Elveției.

În procesul elaborării studiului au fost implicați în interviuri individuale și discuții: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), UN Women și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#GIZ #femei #cariera #Republica Moldova #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.