GIZ crește „puterile” economice ale femeilor. Studiul care prezintă servicii alternative de îngrijire a copiilor

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a elaborat un studiu comprehensiv cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor din Republica Moldova. În studiu sunt identificate opțiuni alternative pentru a oferi posibilități reglementate, fiabile, accesibile și flexibile pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de lucru al părinților.

Studiul a fost realizat cu scopul de a crește prezența femeilor din Republica Moldova pe piața muncii.

Potrivit GIZ, Femeile din Moldova sunt subreprezentate pe piața muncii și întâmpină dificultăți în promovarea la posturi manageriale și de nivel mai înalt. Una dintre cauzele acestei probleme este lipsa opțiunilor alternative de îngrijire pentru copiii preșcolari și implicarea în activitățile de îngrijire a familiei, limitându-le astfel femeilor perspectivele de angajare și carieră.

Astfel, au fost propuse și argumentate următoarele recomandări:

• implementarea a 3 servicii alternative de îngrijire a copiilor, aplicabile pentru toate familiile, indiferent de statutul social și nivelul de venituri, precum și mediul de reședință, fiind optimale din punct de vedere a corelației calitate-preț: instituția de educație timpurie (IET) de tipul familial (la domiciliu); IET de tipul ”Institutul bunicuțelor”; IET creată la nivel local cu suportul parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea în continuare a serviciului alternativ de îngrijire a copiilor deja existent în Republica Moldova: IET de tipul creșă privată, în special pentru copiii de vârstă antepreșcolară (0-2 ani).

Rezultatele Studiului au fost prezentate MMPS și MEC în cadrul unei ședințe la data de 23 decembrie 2021 și pot servi pentru elaborarea cadrului normativ ce ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, în conformitate cu acțiunea nr.11.12.5 din Planul de acțiuni al Guvernului pe anii 2021-2022.

Acest Studiu a fost elaborat cu asistența proiectului “Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernelor Germaniei și Elveției.

În procesul elaborării studiului au fost implicați în interviuri individuale și discuții: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), UN Women și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#GIZ #femei #cariera #Republica Moldova #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.