GIZ crește „puterile” economice ale femeilor. Studiul care prezintă servicii alternative de îngrijire a copiilor

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a elaborat un studiu comprehensiv cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor din Republica Moldova. În studiu sunt identificate opțiuni alternative pentru a oferi posibilități reglementate, fiabile, accesibile și flexibile pentru îngrijirea copiilor în timpul programului de lucru al părinților.

Studiul a fost realizat cu scopul de a crește prezența femeilor din Republica Moldova pe piața muncii.

Potrivit GIZ, Femeile din Moldova sunt subreprezentate pe piața muncii și întâmpină dificultăți în promovarea la posturi manageriale și de nivel mai înalt. Una dintre cauzele acestei probleme este lipsa opțiunilor alternative de îngrijire pentru copiii preșcolari și implicarea în activitățile de îngrijire a familiei, limitându-le astfel femeilor perspectivele de angajare și carieră.

Astfel, au fost propuse și argumentate următoarele recomandări:

• implementarea a 3 servicii alternative de îngrijire a copiilor, aplicabile pentru toate familiile, indiferent de statutul social și nivelul de venituri, precum și mediul de reședință, fiind optimale din punct de vedere a corelației calitate-preț: instituția de educație timpurie (IET) de tipul familial (la domiciliu); IET de tipul ”Institutul bunicuțelor”; IET creată la nivel local cu suportul parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea în continuare a serviciului alternativ de îngrijire a copiilor deja existent în Republica Moldova: IET de tipul creșă privată, în special pentru copiii de vârstă antepreșcolară (0-2 ani).

Rezultatele Studiului au fost prezentate MMPS și MEC în cadrul unei ședințe la data de 23 decembrie 2021 și pot servi pentru elaborarea cadrului normativ ce ține de serviciile alternative de îngrijire a copiilor, în conformitate cu acțiunea nr.11.12.5 din Planul de acțiuni al Guvernului pe anii 2021-2022.

Acest Studiu a fost elaborat cu asistența proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernelor Germaniei și Elveției.

În procesul elaborării studiului au fost implicați în interviuri individuale și discuții: Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Ministerul Educației și Cercetării (MEC), UN Women și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

#GIZ #femei #cariera #Republica Moldova #piata muncii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.