Glume la beție! Bărbatul care a anunțat că „va arunca în aer” președinția, găsit de poliție

Alerta cu bombă de la Președinția Republicii Moldova a fost una falsă. Apelul a fost efectuat de către un bărbat de 59 de ani din r. Edineț, care se afla în stare de ebrietate. În urma apelului care a fost efectuat la ora 19:19, la fața locului s-au deplasat Batalionul de patrulare și reacționare operativă al DP mun. Chișinău, grupa operativă a Inspectoratului de Poliție Buiucani cât și angajații SPPS. La moment se petrec verificări a clădirii de către serviciile specializate.

Astfel, în urma măsurilor întreprinse de către forțele de ordine, bărbatul care a efectuat apelul la 11 a fost identificat, reținut de polițiștii din r. Edineț și escortat la inspectorat.

Pe caz a fost inițiat un proces penal pentru „Comunicarea mincinoasă cu bună-știință despre actul de terorism”. Conform legislației bărbatul riscă amendă în mărime de la 27 500 la 42 500 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

#alerta cu bomba la presedintie #alerta cu bomba

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.