Goana după aurul negru va încetini în 2023 - OPEC

Creșterea cererii mondiale de petrol va încetini în 2023, au declarat reprezentanții OPEC și surse din industrie, în condițiile în care creșterea prețurilor la țiței și combustibili va contribui la creșterea inflației și va acționa ca o piedică în economia globală, scrie Reuters.

Consumul de combustibil și-a revenit după prăbușirea indusă de pandemia din 2020 și va depăși anul acesta nivelurile din 2019, chiar dacă prețurile au atins niveluri record. Însă prețurile ridicate au absorbit proiecțiile de creștere pentru 2022 și au alimentat așteptările privind o creștere mai lentă în 2023.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol este așteptată să publice prima sa prognoză pentru cererea din 2023 în luna iulie. Previziunile sale, împreună cu cele ale Agenției Internaționale pentru Energie cu sediul la Paris, vor fi urmărite îndeaproape pentru indicii privind modul în care ar putea evolua politica de aprovizionare a OPEC.

Un delegat OPEC și o altă sursă din OPEC au declarat că se așteaptă la o creștere a cererii mondiale de 2 milioane de barili pe zi sau mai puțin în 2023, o creștere de doar 2%, comparativ cu creșterea de 3,36 milioane de bpd așteptată în 2022.

„Chiar dacă este vorba de doar 1 milion de barili pe zi, aceasta este totuși o creștere și nu un vârf”, a spus delegatul cu privire la perspectivele pentru anul viitor.

Se așteaptă ca OPEC să publice prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 în raportul său lunar din 12 iulie, a declarat o sursă OPEC.

AIE, care consiliază guvernele occidentale în materie de politică energetică, va oferi miercuri prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 într-un raport lunar, a declarat un purtător de cuvânt al AIE.

OPEC a estimat inițial o creștere a cererii în 2022 de 3,28 milioane de barili pe zi, în prima sa prognoză publicată în iulie 2021, majorând-o ulterior până la peste 4 milioane de barili pe zi înainte de a o reduce la 3,36 milioane de barili pe zi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cost #baril #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.