Goana după aurul negru va încetini în 2023 - OPEC

Creșterea cererii mondiale de petrol va încetini în 2023, au declarat reprezentanții OPEC și surse din industrie, în condițiile în care creșterea prețurilor la țiței și combustibili va contribui la creșterea inflației și va acționa ca o piedică în economia globală, scrie Reuters.

Consumul de combustibil și-a revenit după prăbușirea indusă de pandemia din 2020 și va depăși anul acesta nivelurile din 2019, chiar dacă prețurile au atins niveluri record. Însă prețurile ridicate au absorbit proiecțiile de creștere pentru 2022 și au alimentat așteptările privind o creștere mai lentă în 2023.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol este așteptată să publice prima sa prognoză pentru cererea din 2023 în luna iulie. Previziunile sale, împreună cu cele ale Agenției Internaționale pentru Energie cu sediul la Paris, vor fi urmărite îndeaproape pentru indicii privind modul în care ar putea evolua politica de aprovizionare a OPEC.

Un delegat OPEC și o altă sursă din OPEC au declarat că se așteaptă la o creștere a cererii mondiale de 2 milioane de barili pe zi sau mai puțin în 2023, o creștere de doar 2%, comparativ cu creșterea de 3,36 milioane de bpd așteptată în 2022.

„Chiar dacă este vorba de doar 1 milion de barili pe zi, aceasta este totuși o creștere și nu un vârf”, a spus delegatul cu privire la perspectivele pentru anul viitor.

Se așteaptă ca OPEC să publice prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 în raportul său lunar din 12 iulie, a declarat o sursă OPEC.

AIE, care consiliază guvernele occidentale în materie de politică energetică, va oferi miercuri prima sa prognoză privind cererea pentru 2023 într-un raport lunar, a declarat un purtător de cuvânt al AIE.

OPEC a estimat inițial o creștere a cererii în 2022 de 3,28 milioane de barili pe zi, în prima sa prognoză publicată în iulie 2021, majorând-o ulterior până la peste 4 milioane de barili pe zi înainte de a o reduce la 3,36 milioane de barili pe zi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cost #baril #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.