Google, în pericol de dezmembrare! SUA vor dizolvarea dominației pe internet

Autoritățile americane fac un pas radical împotriva gigantului tehnologic Google. Departamentul de Justiție al SUA a cerut, în cadrul unui proces antitrust aflat în desfășurare, ca instanța să oblige compania să vândă browserul Chrome, acuzând-o că deține un control abuziv asupra internetului modern. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

David Dahlquist, reprezentantul guvernului american, a declarat în fața instanței că aceasta are șansa de a „corecta o poziție de monopol care a dominat internetul pentru întreaga generație actuală” și de a restabili competiția „pentru deceniile următoare”.

Pe lângă vânzarea browserului Chrome, guvernul solicită și desființarea acordurilor exclusive prin care motorul de căutare Google este setat implicit pe telefoane și dispozitive inteligente produse de companii precum Apple și Samsung. De asemenea, Departamentul de Justiție cere ca Google să ofere acces echitabil la date pentru rivalii săi.

În replică, avocatul Google, John Schmidtlein, a calificat cerințele drept „lista de dorințe a concurenței”, susținând că astfel de măsuri ar putea afecta inovația și ar fi în detrimentul utilizatorilor. Tot el a recunoscut că în anul 2021, Google a plătit 26,3 miliarde de dolari către Apple și Samsung pentru a asigura preinstalarea motorului său de căutare pe browserele și ecranele principale ale smartphone-urilor acestora.

Google s-ar arăta totuși dispusă să „relaxeze” aceste acorduri, astfel încât rivalii să poată avea o prezență mai vizibilă pe dispozitive mobile. Compania subliniază că se confruntă deja cu o presiune tot mai mare din partea competitorilor din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

În august 2024, un tribunal federal din Districtul Columbia a recunoscut oficial Google drept monopol, printr-o decizie istorică emisă de judecătorul Amit Mehta, care analizează în prezent și solicitarea de forțare a vânzării Chrome. Dezbaterile vor continua în următoarele trei săptămâni.

În paralel, în SUA are loc și un alt proces antitrust major, intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva companiei Meta, deținătoarea Facebook, Instagram și WhatsApp. Autoritățile susțin că achizițiile Instagram (2012) și WhatsApp (2014) au fost făcute pentru a elimina concurența. FTC cere restructurarea Meta sau chiar vânzarea platformelor.

Directorul general Mark Zuckerberg a fost audiat în instanță săptămâna trecută, unde a respins acuzațiile, declarând că fuziunile au fost legale și benefice pentru utilizatori.

Acțiunile în forță ale autorităților americane reflectă o schimbare de paradigmă în fața dominației marilor companii din domeniul tehnologic, cu implicații majore pentru piața digitală globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrome #separare #Google #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.