Google, în pericol de dezmembrare! SUA vor dizolvarea dominației pe internet

Autoritățile americane fac un pas radical împotriva gigantului tehnologic Google. Departamentul de Justiție al SUA a cerut, în cadrul unui proces antitrust aflat în desfășurare, ca instanța să oblige compania să vândă browserul Chrome, acuzând-o că deține un control abuziv asupra internetului modern. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

David Dahlquist, reprezentantul guvernului american, a declarat în fața instanței că aceasta are șansa de a „corecta o poziție de monopol care a dominat internetul pentru întreaga generație actuală” și de a restabili competiția „pentru deceniile următoare”.

Pe lângă vânzarea browserului Chrome, guvernul solicită și desființarea acordurilor exclusive prin care motorul de căutare Google este setat implicit pe telefoane și dispozitive inteligente produse de companii precum Apple și Samsung. De asemenea, Departamentul de Justiție cere ca Google să ofere acces echitabil la date pentru rivalii săi.

În replică, avocatul Google, John Schmidtlein, a calificat cerințele drept „lista de dorințe a concurenței”, susținând că astfel de măsuri ar putea afecta inovația și ar fi în detrimentul utilizatorilor. Tot el a recunoscut că în anul 2021, Google a plătit 26,3 miliarde de dolari către Apple și Samsung pentru a asigura preinstalarea motorului său de căutare pe browserele și ecranele principale ale smartphone-urilor acestora.

Google s-ar arăta totuși dispusă să „relaxeze” aceste acorduri, astfel încât rivalii să poată avea o prezență mai vizibilă pe dispozitive mobile. Compania subliniază că se confruntă deja cu o presiune tot mai mare din partea competitorilor din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

În august 2024, un tribunal federal din Districtul Columbia a recunoscut oficial Google drept monopol, printr-o decizie istorică emisă de judecătorul Amit Mehta, care analizează în prezent și solicitarea de forțare a vânzării Chrome. Dezbaterile vor continua în următoarele trei săptămâni.

În paralel, în SUA are loc și un alt proces antitrust major, intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva companiei Meta, deținătoarea Facebook, Instagram și WhatsApp. Autoritățile susțin că achizițiile Instagram (2012) și WhatsApp (2014) au fost făcute pentru a elimina concurența. FTC cere restructurarea Meta sau chiar vânzarea platformelor.

Directorul general Mark Zuckerberg a fost audiat în instanță săptămâna trecută, unde a respins acuzațiile, declarând că fuziunile au fost legale și benefice pentru utilizatori.

Acțiunile în forță ale autorităților americane reflectă o schimbare de paradigmă în fața dominației marilor companii din domeniul tehnologic, cu implicații majore pentru piața digitală globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrome #separare #Google #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.