Google, în pericol de dezmembrare! SUA vor dizolvarea dominației pe internet

Autoritățile americane fac un pas radical împotriva gigantului tehnologic Google. Departamentul de Justiție al SUA a cerut, în cadrul unui proces antitrust aflat în desfășurare, ca instanța să oblige compania să vândă browserul Chrome, acuzând-o că deține un control abuziv asupra internetului modern. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

David Dahlquist, reprezentantul guvernului american, a declarat în fața instanței că aceasta are șansa de a „corecta o poziție de monopol care a dominat internetul pentru întreaga generație actuală” și de a restabili competiția „pentru deceniile următoare”.

Pe lângă vânzarea browserului Chrome, guvernul solicită și desființarea acordurilor exclusive prin care motorul de căutare Google este setat implicit pe telefoane și dispozitive inteligente produse de companii precum Apple și Samsung. De asemenea, Departamentul de Justiție cere ca Google să ofere acces echitabil la date pentru rivalii săi.

În replică, avocatul Google, John Schmidtlein, a calificat cerințele drept „lista de dorințe a concurenței”, susținând că astfel de măsuri ar putea afecta inovația și ar fi în detrimentul utilizatorilor. Tot el a recunoscut că în anul 2021, Google a plătit 26,3 miliarde de dolari către Apple și Samsung pentru a asigura preinstalarea motorului său de căutare pe browserele și ecranele principale ale smartphone-urilor acestora.

Google s-ar arăta totuși dispusă să „relaxeze” aceste acorduri, astfel încât rivalii să poată avea o prezență mai vizibilă pe dispozitive mobile. Compania subliniază că se confruntă deja cu o presiune tot mai mare din partea competitorilor din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

În august 2024, un tribunal federal din Districtul Columbia a recunoscut oficial Google drept monopol, printr-o decizie istorică emisă de judecătorul Amit Mehta, care analizează în prezent și solicitarea de forțare a vânzării Chrome. Dezbaterile vor continua în următoarele trei săptămâni.

În paralel, în SUA are loc și un alt proces antitrust major, intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva companiei Meta, deținătoarea Facebook, Instagram și WhatsApp. Autoritățile susțin că achizițiile Instagram (2012) și WhatsApp (2014) au fost făcute pentru a elimina concurența. FTC cere restructurarea Meta sau chiar vânzarea platformelor.

Directorul general Mark Zuckerberg a fost audiat în instanță săptămâna trecută, unde a respins acuzațiile, declarând că fuziunile au fost legale și benefice pentru utilizatori.

Acțiunile în forță ale autorităților americane reflectă o schimbare de paradigmă în fața dominației marilor companii din domeniul tehnologic, cu implicații majore pentru piața digitală globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrome #separare #Google #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.