Google, în pericol de dezmembrare! SUA vor dizolvarea dominației pe internet

Autoritățile americane fac un pas radical împotriva gigantului tehnologic Google. Departamentul de Justiție al SUA a cerut, în cadrul unui proces antitrust aflat în desfășurare, ca instanța să oblige compania să vândă browserul Chrome, acuzând-o că deține un control abuziv asupra internetului modern. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

David Dahlquist, reprezentantul guvernului american, a declarat în fața instanței că aceasta are șansa de a „corecta o poziție de monopol care a dominat internetul pentru întreaga generație actuală” și de a restabili competiția „pentru deceniile următoare”.

Pe lângă vânzarea browserului Chrome, guvernul solicită și desființarea acordurilor exclusive prin care motorul de căutare Google este setat implicit pe telefoane și dispozitive inteligente produse de companii precum Apple și Samsung. De asemenea, Departamentul de Justiție cere ca Google să ofere acces echitabil la date pentru rivalii săi.

În replică, avocatul Google, John Schmidtlein, a calificat cerințele drept „lista de dorințe a concurenței”, susținând că astfel de măsuri ar putea afecta inovația și ar fi în detrimentul utilizatorilor. Tot el a recunoscut că în anul 2021, Google a plătit 26,3 miliarde de dolari către Apple și Samsung pentru a asigura preinstalarea motorului său de căutare pe browserele și ecranele principale ale smartphone-urilor acestora.

Google s-ar arăta totuși dispusă să „relaxeze” aceste acorduri, astfel încât rivalii să poată avea o prezență mai vizibilă pe dispozitive mobile. Compania subliniază că se confruntă deja cu o presiune tot mai mare din partea competitorilor din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

În august 2024, un tribunal federal din Districtul Columbia a recunoscut oficial Google drept monopol, printr-o decizie istorică emisă de judecătorul Amit Mehta, care analizează în prezent și solicitarea de forțare a vânzării Chrome. Dezbaterile vor continua în următoarele trei săptămâni.

În paralel, în SUA are loc și un alt proces antitrust major, intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva companiei Meta, deținătoarea Facebook, Instagram și WhatsApp. Autoritățile susțin că achizițiile Instagram (2012) și WhatsApp (2014) au fost făcute pentru a elimina concurența. FTC cere restructurarea Meta sau chiar vânzarea platformelor.

Directorul general Mark Zuckerberg a fost audiat în instanță săptămâna trecută, unde a respins acuzațiile, declarând că fuziunile au fost legale și benefice pentru utilizatori.

Acțiunile în forță ale autorităților americane reflectă o schimbare de paradigmă în fața dominației marilor companii din domeniul tehnologic, cu implicații majore pentru piața digitală globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrome #separare #Google #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.