Grâul se scumpește în Europa, dar se prăbușește în Moldova! Fermierii sunt striviți de logistică

20 Aug. 2026, 08:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 08:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova rămâne, la mijlocul lunii august, blocată în primul rând de probleme logistice, nu de lipsa cererii sau a ofertei. Prețurile la grâu și orz au scăzut, în medie, cu 0,10–0,15 lei/kg la nivel național, însă la aceste niveluri fermierii aproape că nu vând, iar traderii din port manifestă un interes redus pentru achiziții, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, cauza principală este lipsa spațiilor libere de depozitare. O mare parte din capacitățile disponibile este ocupată în prezent de rapiță, o cultură mai rentabilă, în timp ce grâul și orzul sunt depozitate mai degrabă ocazional, în funcție de apariția posibilităților de expediere.

La grâul furajer, scăderea față de 29 iulie este de aproximativ 100 de lei/tonă, adică 0,10 lei/kg, și se observă practic în toate regiunile țării. În nord, în zonele Drochia/Briceni și Șoldănești/Fălești, prețurile au coborât la 2.550–2.800 de lei/tonă, față de 2.600–2.900 de lei/tonă în urmă cu trei săptămâni.

În centrul țării, inclusiv în Orhei, Criuleni, Nisporeni, Ștefan Vodă, Ialoveni și Hîncești, grâul furajer se tranzacționează la 2.700–2.900 de lei/tonă, față de 2.800–3.000 de lei/tonă anterior. La Giurgiulești, prețul din port a coborât de la 3.400 la 3.300 de lei/tonă.

Există însă și excepții, în special la grâul alimentar și în regiunile unde este concentrată industria de morărit. La Drochia, considerată unul dintre principalele centre de morărit din nordul țării, grâul alimentar se menține la 3.000–3.100 de lei/tonă, un nivel apropiat de cel din port, în pofida distanței de peste 400 de kilometri până la Giurgiulești. Prețul este susținut de cererea morarilor locali.

Orzul urmează același trend descendent ca grâul furajer și se tranzacționează, în medie, cu 0,05–0,10 lei/kg mai ieftin. În nordul țării, prețurile variază între 2.500 și 2.600 de lei/tonă, iar în centru între 2.600 și 2.800 de lei/tonă. La Giurgiulești, însă, orzul s-a menținut stabil la 3.200–3.300 de lei/tonă.

Spre deosebire de grâu și orz, rapița rămâne cea mai volatilă cultură a verii. La începutul lunii iulie, prețul la Giurgiulești se situa la aproximativ 10,60 lei/kg, după care a coborât spre 10 lei/kg la sfârșitul lunii. Ulterior, tendința s-a inversat, iar pe 19 august prețul a urcat la 10,30 lei/kg.

În nord, rapița se tranzacționează la 9,30–9,70 lei/kg, în creștere de la 9,00–9,40 lei/kg, iar în centru la 9,60–9,90 lei/kg, față de 9,30–9,60 lei/kg anterior.

Rija explică revenirea prețurilor prin reticența fermierilor de a vinde, dar și prin intensificarea concurenței pe piața achizițiilor, după ce procesatorul din Bălți și-a pornit capacitățile de procesare a rapiței.

Economistul atrage atenția asupra unui contrast tot mai evident între piața internă și cea externă. La Constanța, cotațiile DAP au crescut față de 29 iulie. Grâul furajer a urcat de la 196 la 199 de euro/tonă, iar grâul alimentar de la 215 la 218 euro/tonă. Orzul s-a scumpit mai puternic, de la 190 la 200 de euro/tonă.

În același timp, în Republica Moldova prețurile la grâu și orz au continuat să scadă. Explicația ține, potrivit lui Rija, în mare parte de costurile logistice ridicate.

Motorina angro se tranzacționează la aproximativ 31–35 de lei/litru, uneori chiar mai scump decât la pompă. Transportul unei tone de cereale din Fălești până la Constanța ajunge la circa 65 de dolari, iar din Soroca până la Constanța la aproximativ 70 de dolari.

Pentru transportul din Briceni până la Giurgiulești, costul ajunge la aproximativ 850 de lei/tonă, iar din Orhei la circa 600 de lei/tonă. La acestea se adaugă frahtul Giurgiulești–Constanța, estimat la 20–30 de dolari/tonă.

În aceste condiții, chiar și atunci când cotațiile internaționale cresc, costurile de transport reduc marja pe care traderii o mai pot oferi fermierilor la poarta gospodăriei sau la siloz.

Analiza lui Iurie Rija arată astfel că piața cerealelor din Republica Moldova este prinsă într-un paradox: prețurile externe au început să urce, însă fermierii moldoveni nu resimt această creștere, deoarece lipsa spațiilor de depozitare și logistica scumpă continuă să apese asupra prețurilor interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Aug. 2026, 07:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Aug. 2026, 07:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!