Grecia înăspreşte condiţiile pentru acordarea de vize de aur

22 Mart. 2024, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2024, 11:58 // Actual //  bani.md

Ministerul elen de Finanţe a prezentat joi o serie de modificări aduse programului de acordare de vize de aur, majorând suma minimă pe care un străin trebuie să o investească în schimbul obţinerii unui permis de rezidenţă, în ideea de a răspunde la criza imobiliară din Grecia, transmite Bloomberg, citat de agerpres.ro.

Începând din 2014, Grecia a oferit permise de rezidenţă străinilor care au investit cel puţin 250.000 de euro într-o proprietate din Grecia, o ofertă atractivă comparativ cu Spania şi Ţările de Jos, unde programele similare costau de câteva ori mai mult.

În ultimii ani, Guvernul de la Atena a majorat valoarea minimă a investiţiei necesare pentru acordarea permisului de rezidenţă. În luna august a anului trecut pragul minim de investiţii pentru acordarea unei vize de aur a fost majorat la 500.000 de euro în zone populare precum Salonic, unele părţi din Atena şi insulele Mykonos şi Santorini.

Acum, autorităţile de la Atena au luat o decizie similară. Conform noilor reglementări dezvăluite joi seara, investitorii vor trebui să investească cel puţin 800.000 de euro în zonele enumerate mai sus, precum şi în insulele cu populaţii de peste 3.100 de locuitori, potrivit Ministerului de Finanţe. Modificările vor intra în vigoare la 31 martie iar în ceea ce priveşte restul ţării, pragul pentru acordarea de vize de aur a fost majorat de la 250.000 până la 400.000 de euro. În toate cazurile, investitorii vor trebui să cumpere o proprietate cu o suprafaţă de peste 120 de metri, care să nu poată fi utilizată pentru a fi închiriată pe termen scurt.

În timp ce Guvernul de la Atena spune că planul îi va descuraja pe investitorii străini să cumpere proprietăţi în zonele dezirabile, mulţi susţin că modificările nu vor reuşi să ţină sub control costurile cu locuinţele.

„Programul golden visa nu are nimic de a face cu creşterile de preţuri”, spune Athina Drakopoulou, dând vina pe tendinţa de închirieri pe termen scurt. La finele anului trecut, Athina Drakopoulou a fost nevoită să îşi închidă magazinul de artizanat pe care îl avea de 13 ani la Koukaki, un cartier din apropiere de Acropole. Proprietarul spaţiului i-a dublat chiria şi Drakopoulou nu a putut concura cu investitorii interesaţi de cafenele şi Airbnb.

Potrivit multor analişti, adevăratul vinovat este lipsa ofertei. Criza financiară a pus capăt noilor construcţii timp de aproape un deceniu, şi chiar dacă populaţia Greciei a rămas mai mult sau mai puţin stabilă, numărul de locuinţe disponibile pentru a fi închiriate s-a redus. În paralel, platforme precum Airbnb au convertit locuinţele în proprietăţi disponibile pentru închiriere pe termen scurt, iar unii proprietari nemulţumiţi de fiscalitate au lăsat locuinţele nelocuite în loc să le pună pe piaţă.

Deşi criza de locuinţe din Grecia este rezultatul mai multor factori, vizele de aur reprezintă „o picătură într-un ocean comparativ cu cererea crescută”, consideră Ilias Lekkos, economist şef la Piraeus Bank. Potrivit acestuia, aproximativ 18.000 de persoane au participat în programul golden visa de la lansarea sa, şi doar un mic număr de case au fost scoase de pe piaţă. „Este nevoie de stimulente pentru construcţia de noi case”, spune Lekkos.

Potrivit analiştilor de la Piraeus Bank, aproximativ 200.000 de unităţi de locuit sunt necesare pentru a acoperi cererea la nivelul întregii ţări.

Guvernul grec a început să ia măsuri pentru a rezolva criza de spaţii de locuit. Începând din acest an, proprietarii sunt obligaţi să înfiinţeze o firmă şi să plătească o taxă de 13% la fel ca hotelurile, în situaţia în care închiriază cel puţin trei proprietăţi pe termen scurt. De asemenea, începând din februarie, Guvernul grec va acoperi 40% din costul lucrărilor de renovare, sau până la 10.000 de euro, pentru apartamentele ai căror proprietari sunt dispuşi să le închirieze pe termen lung. Însă, având în vedere că închirierea în regim Airbnb aduce în medie 100 de euro pe noapte, într-o ţară în care salariul minim este de aproximativ 780 de euro pe lună, iniţiativa Executivului ar putea să nu fie una atractivă pentru proprietari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Dec. 2025, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 17:25 // Actual //  Ursu Victor

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII