Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.