Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul PAS Dorian Istratii afirmă că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie în privința numirii sale în funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, după plecarea Victoriei Belous la Ministerul Finanțelor.

Într-o declarație pentru Realitatea, Istratii a explicat că includerea sa în Comisia Națională pentru Integrare Europeană (CNIE) este determinată exclusiv de funcția pe care o deține în prezent.

„Includerea în Comisia Națională pentru Integrare Europeană este un proces de lucru. Sunt inclus în conformitatea funcției pe care o dețin, vicepreședinte al Comisiei pentru economie, buget și finanțe”, a declarat deputatul.

Referitor la informațiile potrivit cărora ar urma să preia conducerea Comisiei economie, Dorian Istratii a precizat că o decizie oficială nu există în acest moment.

„Privitor la funcția de președinte al comisiei, nu există la moment o decizie în acest sens. Când va fi, cu siguranță vor fi informați cetățenii și instituțiile mass-media”, a adăugat acesta.

Funcția de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe a rămas vacantă după ce Victoria Belous a fost desemnată ministru al Finanțelor în noul Cabinet de miniștri, care a ocupat funcția după demisia lui Radu Marian.

Dorian Istrati este cunoscut pentru interesul său față de piața activelor virtuale. Într-un interviu acordat anterior, deputatul PAS declara că este familiarizat cu domeniul criptomonedelor și că a obținut câștiguri din tranzacționarea acestora înainte de a intra în funcția publică. Potrivit lui Istrati, interesul pentru activele digitale a început în 2017, pe fondul creșterii spectaculoase a valorii Bitcoin, de la aproximativ 1.000 la aproape 20.000 de dolari.