„Groparii” supraîndatorării populației. Alaiba: Trebuie să intervenim urgent în domeniul de microfinanțare

Depuatatul PAS, Dumitru Alaiba se arată îngrijorat de supraîndatorarea populației la companiile de microfinanțare, datorie care cosntituie 576 milioane de lei, potrivit lui Alaiba. Într-o postare pe Facebook, deputatul anunță că va face ordine în domeniul de microcreditare.

„În trimestrul III al lui 2021 (ultimele date disponibile) creditele OCN din categoria „compromis” (restanțe la plată mai mari de 361 de zile, adică efectiv oameni care au renunțat să mai plătească) au constituit 576 milioane lei. Asta e în creștere cu 160 milioane lei (!!!) față de începutul anului 2021.”, a scris Alaiba.

Deputatul acuză companiile de microcreditare că sunt responsabile de supraîndatorarea populației.

„Groapa supraîndatorării populației se adâncește tot mai tare și trebuie să intervenim urgent. Astea nu sunt doar cifre. Sunt, probabil, mii de oameni care au falimentat și sunt în pragul disperării. Oameni care au renunțat timp de un an de zile să-și mai plătească ratele la împrumut.”, subliniază Dumitru Alaiba.

În acest sens, Alaiba menționează că oamenii trebuie protejați în fața practicilor abuzive ale sectorului de microfinanțare.

„Oamenii trebuiesc protejați de abuzuri, iar piața de microfinanțare trebuie să se debaraseze de practicile cămătărești, să o impunem să se maturizeze. Cei ce se vor adapta noilor standarde vor avea de câștigat. Cei ce știu doar să comită escrocherii trebuie să dispară. În Moldova nu trebuie să existe rate a dobânzii de sute de procente.”, a punctat deputatul.

Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 milioane de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 milioane de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 milioane de lei, Expres Lesing – 33 milioane de lei, Sebo – 30 milioane de lei, Primecapital – 24 milioane de lei, Mogo – 23,1 milioane de lei, Credirapid – 22,4 milioane de lei, MikroKapital – 21,8 milioane de lei și BT Leasing cu 21,7 milioane de lei.

#microfinanțare #dumitru alaiba #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.