Grupul Wagner „intră la apă” și va trebui să își restrângă activitatea, după ce a oprit recrutarea din închisori

Șeful lui Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că grupul său de mercenari se confruntă cu dificultăți în Ucraina și că în curând va „scădea” în dimensiune, pe fondul dovezilor tot mai mari că influența sa politică la Kremlin este în scădere, relatează The Guardian.

„Numărul unităților Wagner va scădea și, de asemenea, nu vom putea îndeplini sfera de sarcini pe care ni le-am dori”, a spus Prigojin unui grup de bloggeri pro-război și jurnaliști de stat adunați la o cazarmă a armatei din estul Ucrainei miercuri.

„Ați auzit cu toții că recrutarea prizonierilor în rândurile noastre a încetat”, a spus Prigojin.

Omul de afaceri nu a oferit nicio explicație pentru încetarea campaniei de recrutare, dar observatorii spun că această mișcare face parte din reacțiile tot mai mari împotriva lui din partea serviciilor de securitate ruse.
Fondatorul lui Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat pe 9 februarie că grupul de mercenari din Rusia a încetat să mai recruteze prizonieri pentru a lupta în Ucraina, potrivit Reuters.

„Recrutarea prizonierilor de către compania militară privată Wagner s-a oprit complet”, a spus Prigojin într-un răspuns la o solicitare de comentarii din partea unui un trust media rusesc publicat pe rețelele de socializare.
Wagner a început să recruteze prizonieri din coloniile penale din Rusia în vara anului 2022, în timp ce Prigojin, care are o firmă de catering care a executat nouă ani de închisoare în timpul Uniunii Sovietice, oferea condamnaților o grațiere dacă supraviețuiau șase luni în Ucraina.

Wagner nu a furnizat informații despre câți condamnați s-au alăturat rândurilor sale, dar cifrele din serviciul penal rusesc publicate în noiembrie au arătat că populația închisorilor din țară a scăzut cu peste 20.000 între august și noiembrie, cea mai mare scădere din peste un deceniu.

Potrivit cifrelor publicate în ianuarie, declinul s-a oprit în mare parte.
În decembrie, Reuters a raportat că comunitatea de informații din SUA consideră că Wagner avea 40.000 de luptători condamnați dislocați în Ucraina, reprezentând marea majoritate a personalului grupului din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prigojin #wagner #trupe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.