Grupul Wagner „intră la apă” și va trebui să își restrângă activitatea, după ce a oprit recrutarea din închisori

Șeful lui Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că grupul său de mercenari se confruntă cu dificultăți în Ucraina și că în curând va „scădea” în dimensiune, pe fondul dovezilor tot mai mari că influența sa politică la Kremlin este în scădere, relatează The Guardian.

„Numărul unităților Wagner va scădea și, de asemenea, nu vom putea îndeplini sfera de sarcini pe care ni le-am dori”, a spus Prigojin unui grup de bloggeri pro-război și jurnaliști de stat adunați la o cazarmă a armatei din estul Ucrainei miercuri.

„Ați auzit cu toții că recrutarea prizonierilor în rândurile noastre a încetat”, a spus Prigojin.

Omul de afaceri nu a oferit nicio explicație pentru încetarea campaniei de recrutare, dar observatorii spun că această mișcare face parte din reacțiile tot mai mari împotriva lui din partea serviciilor de securitate ruse.
Fondatorul lui Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat pe 9 februarie că grupul de mercenari din Rusia a încetat să mai recruteze prizonieri pentru a lupta în Ucraina, potrivit Reuters.

„Recrutarea prizonierilor de către compania militară privată Wagner s-a oprit complet”, a spus Prigojin într-un răspuns la o solicitare de comentarii din partea unui un trust media rusesc publicat pe rețelele de socializare.
Wagner a început să recruteze prizonieri din coloniile penale din Rusia în vara anului 2022, în timp ce Prigojin, care are o firmă de catering care a executat nouă ani de închisoare în timpul Uniunii Sovietice, oferea condamnaților o grațiere dacă supraviețuiau șase luni în Ucraina.

Wagner nu a furnizat informații despre câți condamnați s-au alăturat rândurilor sale, dar cifrele din serviciul penal rusesc publicate în noiembrie au arătat că populația închisorilor din țară a scăzut cu peste 20.000 între august și noiembrie, cea mai mare scădere din peste un deceniu.

Potrivit cifrelor publicate în ianuarie, declinul s-a oprit în mare parte.
În decembrie, Reuters a raportat că comunitatea de informații din SUA consideră că Wagner avea 40.000 de luptători condamnați dislocați în Ucraina, reprezentând marea majoritate a personalului grupului din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prigojin #wagner #trupe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.