Grupul Wagner „intră la apă” și va trebui să își restrângă activitatea, după ce a oprit recrutarea din închisori

Șeful lui Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că grupul său de mercenari se confruntă cu dificultăți în Ucraina și că în curând va „scădea” în dimensiune, pe fondul dovezilor tot mai mari că influența sa politică la Kremlin este în scădere, relatează The Guardian.

„Numărul unităților Wagner va scădea și, de asemenea, nu vom putea îndeplini sfera de sarcini pe care ni le-am dori”, a spus Prigojin unui grup de bloggeri pro-război și jurnaliști de stat adunați la o cazarmă a armatei din estul Ucrainei miercuri.

„Ați auzit cu toții că recrutarea prizonierilor în rândurile noastre a încetat”, a spus Prigojin.

Omul de afaceri nu a oferit nicio explicație pentru încetarea campaniei de recrutare, dar observatorii spun că această mișcare face parte din reacțiile tot mai mari împotriva lui din partea serviciilor de securitate ruse.
Fondatorul lui Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat pe 9 februarie că grupul de mercenari din Rusia a încetat să mai recruteze prizonieri pentru a lupta în Ucraina, potrivit Reuters.

„Recrutarea prizonierilor de către compania militară privată Wagner s-a oprit complet”, a spus Prigojin într-un răspuns la o solicitare de comentarii din partea unui un trust media rusesc publicat pe rețelele de socializare.
Wagner a început să recruteze prizonieri din coloniile penale din Rusia în vara anului 2022, în timp ce Prigojin, care are o firmă de catering care a executat nouă ani de închisoare în timpul Uniunii Sovietice, oferea condamnaților o grațiere dacă supraviețuiau șase luni în Ucraina.

Wagner nu a furnizat informații despre câți condamnați s-au alăturat rândurilor sale, dar cifrele din serviciul penal rusesc publicate în noiembrie au arătat că populația închisorilor din țară a scăzut cu peste 20.000 între august și noiembrie, cea mai mare scădere din peste un deceniu.

Potrivit cifrelor publicate în ianuarie, declinul s-a oprit în mare parte.
În decembrie, Reuters a raportat că comunitatea de informații din SUA consideră că Wagner avea 40.000 de luptători condamnați dislocați în Ucraina, reprezentând marea majoritate a personalului grupului din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prigojin #wagner #trupe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.