Guvernarea se laudă, poporul flămânzește! Sărăcia a crescut cu 40% în doar trei ani

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă în baza celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Peste 814.000 de persoane din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, înregistrându-se o creștere cu 170.000 de persoane în doar trei ani. Această explozie a sărăciei echivalează cu o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute și reflectă o deteriorare profundă a condițiilor socio-economice din țară.

Potrivit analizei lui Ioniță, acest fenomen nu este întâmplător, ci rezultatul a două dinamici majore, crizele economice succesive au erodat puterea de cumpărare.

În ultimii cinci ani, Republica Moldova a fost afectată de patru crize economice majore, care au generat: inflație record, nemaivăzută în ultimii 25 de ani, scumpiri dramatice la energie și servicii publice, venituri stagnante pentru majoritatea gospodăriilor, reducerea severă a consumului de bază, în special în rândul celor mai vulnerabili.

Migrația accelerată a populației active amplifică sărăcia rurală. Pe lângă factorii economici, Ioniță subliniază un al doilea fenomen cu impact grav: migrația internă și externă dezechilibrată. Tinerii și persoanele apte de muncă părăsesc satele pentru orașe sau străinătate, lăsând în urmă: persoane în vârstă, cu pensii mici, gospodării fără venituri stabile.

Datele confirmă realitatea: aproape 600.000 de persoane aflate în sărăcie absolută locuiesc în sate, comparativ cu puțin peste 200.000 în mediul urban. Ioniță avertizează că această „segregare economică și demografică” adâncește inegalitățile regionale și fragilizează coeziunea socială a țării.

„Modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil fără o schimbare de paradigmă”, afirmă Ioniță. El recomandă un set de măsuri urgente: protecție economică pentru cei vulnerabili, în fața noilor crize, stimulente pentru tineri, pentru a opri migrația și a încuraja reîntoarcerea în comunitățile rurale și reformularea strategiilor de incluziune socială și investiții în echilibrarea dezvoltării regionale.
În absența acestor intervenții, Moldova riscă, potrivit economistului, să devină „o societate dezechilibrată, în care diaspora muncește pentru a-i susține pe cei rămași fără perspective acasă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitațiile organizate pe 22 decembrie pentru rezervarea capacităților de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american din Grecia către Ucraina s-au încheiat fără niciun participant, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă Coridorul Vertical, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova.

Cele trei licitații au vizat rutele Revithoussa, Alexandroupolis și conducta Trans-Adriatică (TAP), destinate acoperirii necesarului de gaze al Ucrainei pentru luna ianuarie. Potrivit unei analize Kathimerini, citată de economedia.ro, nicio companie nu și-a manifestat interesul pentru aceste capacități, în pofida importanței strategice a proiectului pentru securitatea energetică a Europei de Est.

Un element notabil a fost absența companiei elene DEPA, care semnase recent un memorandum cu Naftogaz pentru livrarea de gaze către Ucraina în perioada decembrie 2025 – martie 2026. În licitațiile anterioare, DEPA rezervase o mare parte din capacitățile disponibile, însă incertitudinile apărute au determinat compania să se retragă temporar.

Coridorul Vertical, recunoscut de SUA drept rută strategică pentru transportul GNL american din Grecia către Ucraina și alte state din regiune, este considerat mai costisitor decât alternativele din Europa Centrală. Gazele livrate prin Polonia, Ungaria, Lituania sau Croația ajung pe piața ucraineană la prețuri mai mici, iar aceste state au contractat deja aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi din cele 4 miliarde necesare Ucrainei pentru această iarnă.

Republica Moldova face parte din Coridorul Vertical prin operatorul Vestmoldtransgaz, care, alături de Transgaz România, LLC Ucraina și ICGB a propus reduceri de până la 50% ale tarifelor de tranzit pentru a stimula utilizarea rutei. Cu toate acestea, ancheta Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene (DGcomp) privind legalitatea acestor reduceri a creat incertitudine în rândul traderilor și a întârziat aprobarea finală a produselor de capacitate.

Abia după ce DGcomp a transmis o scrisoare de permisiune provizorie, autoritățile de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au aprobat licitațiile. Surse guvernamentale de la Atena susțin însă că această ambiguitate a Bruxelles-ului a descurajat potențialii participanți.

În acest context, ministrul grec al Energiei a cerut sprijin politic mai ferm din partea UE pentru Coridorul Vertical, subliniind necesitatea reducerii dependenței de gazul rusesc. Mesaje de susținere au venit și din partea Statelor Unite, ambasadorul SUA în Grecia reafirmând rolul Greciei ca poartă de acces pentru rute energetice sigure, care includ și Republica Moldova.

Interesul se mută acum asupra următoarelor licitații, programate pentru 26 ianuarie, care ar trebui să acopere necesarul de gaze al Ucrainei pentru luna februarie. Totodată, pe 14 ianuarie este așteptată o nouă rundă de discuții între DGcomp și operatorii de transport, fără de care Coridorul Vertical – inclusiv segmentul ce traversează Republica Moldova – riscă să rămână necompetitiv și subutilizat.