Guvernarea se laudă, poporul flămânzește! Sărăcia a crescut cu 40% în doar trei ani

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă în baza celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Peste 814.000 de persoane din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, înregistrându-se o creștere cu 170.000 de persoane în doar trei ani. Această explozie a sărăciei echivalează cu o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute și reflectă o deteriorare profundă a condițiilor socio-economice din țară.

Potrivit analizei lui Ioniță, acest fenomen nu este întâmplător, ci rezultatul a două dinamici majore, crizele economice succesive au erodat puterea de cumpărare.

În ultimii cinci ani, Republica Moldova a fost afectată de patru crize economice majore, care au generat: inflație record, nemaivăzută în ultimii 25 de ani, scumpiri dramatice la energie și servicii publice, venituri stagnante pentru majoritatea gospodăriilor, reducerea severă a consumului de bază, în special în rândul celor mai vulnerabili.

Migrația accelerată a populației active amplifică sărăcia rurală. Pe lângă factorii economici, Ioniță subliniază un al doilea fenomen cu impact grav: migrația internă și externă dezechilibrată. Tinerii și persoanele apte de muncă părăsesc satele pentru orașe sau străinătate, lăsând în urmă: persoane în vârstă, cu pensii mici, gospodării fără venituri stabile.

Datele confirmă realitatea: aproape 600.000 de persoane aflate în sărăcie absolută locuiesc în sate, comparativ cu puțin peste 200.000 în mediul urban. Ioniță avertizează că această „segregare economică și demografică” adâncește inegalitățile regionale și fragilizează coeziunea socială a țării.

„Modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil fără o schimbare de paradigmă”, afirmă Ioniță. El recomandă un set de măsuri urgente: protecție economică pentru cei vulnerabili, în fața noilor crize, stimulente pentru tineri, pentru a opri migrația și a încuraja reîntoarcerea în comunitățile rurale și reformularea strategiilor de incluziune socială și investiții în echilibrarea dezvoltării regionale.
În absența acestor intervenții, Moldova riscă, potrivit economistului, să devină „o societate dezechilibrată, în care diaspora muncește pentru a-i susține pe cei rămași fără perspective acasă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.