Guvernarea se laudă, poporul flămânzește! Sărăcia a crescut cu 40% în doar trei ani

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă în baza celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Peste 814.000 de persoane din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, înregistrându-se o creștere cu 170.000 de persoane în doar trei ani. Această explozie a sărăciei echivalează cu o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute și reflectă o deteriorare profundă a condițiilor socio-economice din țară.

Potrivit analizei lui Ioniță, acest fenomen nu este întâmplător, ci rezultatul a două dinamici majore, crizele economice succesive au erodat puterea de cumpărare.

În ultimii cinci ani, Republica Moldova a fost afectată de patru crize economice majore, care au generat: inflație record, nemaivăzută în ultimii 25 de ani, scumpiri dramatice la energie și servicii publice, venituri stagnante pentru majoritatea gospodăriilor, reducerea severă a consumului de bază, în special în rândul celor mai vulnerabili.

Migrația accelerată a populației active amplifică sărăcia rurală. Pe lângă factorii economici, Ioniță subliniază un al doilea fenomen cu impact grav: migrația internă și externă dezechilibrată. Tinerii și persoanele apte de muncă părăsesc satele pentru orașe sau străinătate, lăsând în urmă: persoane în vârstă, cu pensii mici, gospodării fără venituri stabile.

Datele confirmă realitatea: aproape 600.000 de persoane aflate în sărăcie absolută locuiesc în sate, comparativ cu puțin peste 200.000 în mediul urban. Ioniță avertizează că această „segregare economică și demografică” adâncește inegalitățile regionale și fragilizează coeziunea socială a țării.

„Modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil fără o schimbare de paradigmă”, afirmă Ioniță. El recomandă un set de măsuri urgente: protecție economică pentru cei vulnerabili, în fața noilor crize, stimulente pentru tineri, pentru a opri migrația și a încuraja reîntoarcerea în comunitățile rurale și reformularea strategiilor de incluziune socială și investiții în echilibrarea dezvoltării regionale.
În absența acestor intervenții, Moldova riscă, potrivit economistului, să devină „o societate dezechilibrată, în care diaspora muncește pentru a-i susține pe cei rămași fără perspective acasă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 24,5% din consumul final brut de energie electrică al Republicii Moldova a fost acoperit în anul 2025 din surse de energie regenerabilă (SER), potrivit datelor calculate pe baza rapoartelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și a informațiilor furnizate de Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Creșterea ponderii energiei regenerabile a fost determinată atât de majorarea numărului de producători, cât și de extinderea rapidă a capacităților instalate la nivel național. Astfel, la sfârșitul anului 2025 capacitatea totală instalată din surse regenerabile a depășit 980 MW, comparativ cu aproximativ 77 MW în anul 2020, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7 ori în ultimii cinci ani.

Doar pe parcursul anului 2025 au fost instalate peste 400 MW, echivalentul a mai mult de 40% din totalul capacităților existente, anul fiind considerat unul record pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țară.

Cea mai răspândită tehnologie rămâne energia fotovoltaică, care a ajuns la 710,56 MW, reprezentând aproximativ 72% din totalul capacităților instalate. Aceasta este urmată de energia eoliană, cu 246,52 MW sau 25% din total. Capacitățile hidro și cele pe biogaz însumează 16,75 MW (2%), respectiv 7,16 MW (1%).

Un rol important în dezvoltarea sectorului îl au prosumatorii consumatori care produc energie pentru consum propriu. La finalul anului 2025 erau înregistrați 8.713 prosumatori, dintre care 5.051 beneficiază de mecanismul de contorizare netă, iar 3.662 de facturare netă. Aceștia au contribuit la instalarea unei capacități totale de 195,27 MW, adică aproximativ 20% din capacitățile SER instalate.

Mecanismele de sprijin oferite de stat au contribuit în total la instalarea a 442,4 MW, reprezentând 45% din capacitatea totală existentă, prin instrumente precum tariful fix, prețul fix sau alte scheme de sprijin prevăzute de legislație.

Totodată, peste jumătate din capacitățile instalate 538,58 MW (55%) au fost dezvoltate pe piața liberă, ceea ce indică interesul tot mai mare al investitorilor pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile.

Anul 2025 a marcat și lansarea primelor licitații pentru construcția de centrale electrice eoliene și fotovoltaice, inclusiv proiecte care prevăd sisteme de stocare a energiei. Aceste inițiative urmăresc atingerea obiectivelor stabilite în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă 2025–2030, care prevede cel puțin 27% energie din surse regenerabile în consumul final brut și 31,2% energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de electricitate.