Guvernatorul Armașu anunță când BNM va trece la relaxarea politicii monetare

Vom reduce rata de bază, în funcție de cum vor evolua condițiile, de cum va fi rata inflației. Dacă trendul inflației va fi unul sustenabil vom trece la relaxarea politicii monetare, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

„Când am majorat rata de politică monetară la începutul lunii august a fost o decizie semnificativă. Majorarea ratei de bază cu trei puncte procentuale și a ratei normelor rezervelor obligatorii, la fel, cu trei puncte procentuale în doi pași este semnificativă”, a punctat Aramașu.

Potrivit guvernatorului, este un pas pe care l-a luat BNM pentru a fi ultima majorare să se asigure că se temperează efectele secundare ale inflației și atunci când va fi momentul de relaxare nu mai sunt careva procese inflaționiste care să încurce la diminuarea ratei de bază.

„Dacă am fi făcut un pas mai mic, de majorare a ratei de politică monetară, s-ar putea ca în două – trei luni să mai venim cu o nouă majorare, mai mică. Noi am luat decizia în august ca spre sfârșitul anului viitor să avem condiții de diminuare a ratei de politică monetară ”, a precizat Armașu.

În data de 4 august, BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale la 21,5%, la creditele overnight, la nivelul de 23,50 la sută anual și la depozitele overnight, la nivelul de 19,50 la sută anual.

Norma rezervelor obligatorii în lei, la fel, a fost majorată cu trei puncte procentuale, la 37% în prima etapă și la 40% în a doua etapă. Rezervele în valută liber convertibilă au fost crescute la 45% în două etape.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rata #majorare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la sfârșitul lunii septembrie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026, majorându-se cu 17,58 miliarde de lei, sau cu aproximativ 13,2%, de la începutul anului. În același timp, două dintre limitele de risc stabilite de Guvern pentru gestionarea datoriei publice au fost depășite, iar cheltuielile pentru dobânzi și comisioane au depășit în numai nouă luni nivelul înregistrat pe întregul an trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Potrivit datelor de la Finanțe, datoria de stat reprezenta 38,8% din Produsul Intern Brut prognozat pentru 2026, comparativ cu 37,6% la sfârșitul anului 2025. Din totalul datoriei, 60% reprezintă obligații externe, iar 40% datorie internă.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este legat de scadențele datoriei interne. Potrivit Ministerului Finanțelor, 95,9% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, în condițiile în care limita maximă stabilită în Programul de management al datoriei pentru perioada 2026–2028 este de 90%.

Acest lucru înseamnă că statul este nevoit să refinanțeze frecvent o parte foarte mare a împrumuturilor contractate pe piața internă, ceea ce îl expune la eventuale majorări ale dobânzilor și la schimbări ale apetitului investitorilor.

Un al doilea indicator care depășește limita stabilită de Guvern este ponderea datoriei expuse riscului de dobândă variabilă. Aceasta a ajuns la 63%, comparativ cu plafonul de 60% prevăzut în strategia de administrare a datoriei. Indicatorul include și datoria internă cu scadența de până la un an, chiar dacă aceasta are dobândă fixă, deoarece refinanțarea se poate face la alte dobânzi.

În schimb, ceilalți indicatori principali analizați de Ministerul Finanțelor se încadrează în limitele stabilite. Ponderea datoriei totale care ajunge la scadență într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,7 ani, peste pragul minim de șase ani.

Presiunea datoriei este vizibilă și în cheltuielile suportate de buget pentru deservirea acesteia. În primele nouă luni ale anului, statul a achitat aproximativ 4,34 miliarde de lei pentru dobânzi și comisioane aferente datoriei interne și externe, comparativ cu circa 4,27 miliarde de lei în întregul an 2025.

Din suma achitată în perioada ianuarie–septembrie 2026, aproximativ 2,98 miliarde de lei au fost destinate datoriei interne, iar 1,36 miliarde de lei datoriei externe. Astfel, deși datoria internă reprezintă doar 40% din total, aceasta generează aproape 69% din cheltuielile curente de deservire a datoriei.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că sectorul bancar rămâne principalul deținător al valorilor mobiliare de stat emise pe piața internă. La sfârșitul lunii septembrie, băncile dețineau 60,1% din aceste titluri, iar investitorii nebancari, inclusiv persoanele fizice, dețineau 39,9%. Ponderea investitorilor nerezidenți era de numai 0,04%.

În privința finanțării externe, 90% din datoria de stat externă este contractată de la creditori multilaterali. Fondul Monetar Internațional deține o pondere de 25,5%, Uniunea Europeană de 18,4%, iar Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) de 17,7%. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții figurează, de asemenea, printre creditorii Republicii Moldova.

Totodată, structura datoriei externe devine mai sensibilă la evoluția dobânzilor internaționale. La 30 septembrie 2026, ponderea împrumuturilor externe cu dobândă flotantă a ajuns la 54,5%, față de 49,7% la sfârșitul anului trecut.

Ministerul Finanțelor indică și o creștere a ratelor internaționale de referință. EURIBOR la șase luni a urcat de la 2,102% în septembrie 2025 la 2,922% în septembrie 2026, evoluție care poate influența costurile împrumuturilor cu dobândă variabilă.

În luna septembrie, statul a atras finanțări noi în valoare de 5,91 miliarde de lei și a efectuat rambursări de 4,09 miliarde de lei, rezultând o finanțare netă pozitivă de 1,82 miliarde de lei.

#leu #datorie #finanțe