Guvernatorul BNM, întrevedere cu ambasadorul UE: Țara are nevoie de finanțare externă

17 Apr. 2021, 13:57
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
17 Apr. 2021, 13:57 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Agenda discuțiilor s-a axat pe evoluțiile macrofinanciare, activitatea sectorului bancar din Republica Moldova și măsurile de politică monetară pentru atenuarea consecințelor crizei pandemice și de susținere a economiei în această perioadă.

Guvernatorul BNM a menționat că Banca Națională vine cu măsurile necesare pentru a menține un nivel suficient de lichiditate în bănci, în sprijinul procesului de creditare a agenților economici pentru revitalizarea economiei naționale în contextul incertitudinilor cauzate de criză. Totodată, șeful băncii centrale a constatat că sectorul bancar trece cu succes testul de reziliență și este capabil să susțină economia în condiții de criză, însă pentru a avea o relansare robustă a economiei, țara are nevoie de finanțare externă.  BNM poate să asigure stabilitatea financiară doar în condițiile în care instituția rămâne independentă, iar condițiile statului de drept sunt cruciale pentru exercitarea eficientă a mandatului BNM.

În acest context, ambasadorul UE, a reiterat necesitatea păstrării rezultatelor reformelor realizate în sectorul bancar și a înțelegerii atribuțiilor băncii centrale, în condiții legale de independență a instituției, ca unul dintre factorii hotărâtori și specifici, în contribuția comună, alături de alte autorități, la ieșirea din impasul economic. Oficialul UE a remarcat, de asemenea,  că „apreciază foarte mult acțiunile pe care le-a întreprins echipa Băncii Naționale a Moldovei pentru asigurarea stabilității financiare a țării, în special în ultima perioadă”.

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Numărul infracțiunilor înregistrate în Republica Moldova a fost în descreștere în anul 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), bazate pe informațiile Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, pe parcursul anului trecut au fost înregistrate 23,1 mii infracțiuni, cu 6,0% mai puțin decât în 2024 și cu 14,9% sub nivelul din 2021. Rata infracționalității a coborât la 97 de infracțiuni la 10 mii locuitori, față de 103 în anul precedent.

În același timp, structura criminalității arată că 23,7% din total au fost infracțiuni excepțional de grave, deosebit de grave și grave. Dintre acestea, 3,3% au fost excepțional de grave și deosebit de grave, iar 20,4%, infracțiuni grave. În ultimii cinci ani s-a atestat o creștere a infracțiunilor deosebit de grave (+7,4%) și a celor grave (+6,1%), în timp ce infracțiunile ușoare au scăzut puternic.

Cele mai multe infracțiuni au fost comise în mediul urban (63,2%). Aproape fiecare a treia infracțiune (30,7%) a fost înregistrată în municipiul Chișinău, urmat de Bălți (5,5%), Cahul (2,9%) și Orhei (2,3%).

Totodată, 23,1% din infracțiuni au avut loc în spații publice. În 86 de cazuri au fost utilizate arme de foc, explozive sau alte mijloace periculoase.

Mai mult de o treime din infracțiuni (35,1%) au fost contra patrimoniului, iar 17,0% au vizat domeniul transporturilor.

Comparativ cu 2024, au fost înregistrate mai multe infracțiuni economice (+25,3%) și contra sănătății publice și conviețuirii sociale (+24,0%). În schimb, au scăzut infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat (-38,3%) și cele contra familiei și minorilor (-16,6%).

În 2025 au fost înregistrate 428 infracțiuni comise de minori sau cu participarea acestora, cu 13,2% mai puțin decât în 2024. Minorii au fost implicați cel mai frecvent în furturi (58,6%), huliganism (9,6%), răpiri de transport (6,3%) și jafuri (4,9%).

Datele MAI arată că anul trecut au fost înregistrate 12,1 mii victime ale infracțiunilor, dintre care 54,1% bărbați și 45,9% femei. În cazul violenței în familie, femeile au predominat — 69,4% din cele 843 victime.

Numărul victimelor omorului intenționat a fost de 113 persoane, iar în total 349 persoane au decedat în urma infracțiunilor, peste 41% dintre decese fiind cauzate de accidente rutiere.

În 2025 au fost înregistrate circa 10,5 mii persoane care au comis infracțiuni, cu 5% mai puțin față de anul precedent. Bărbații reprezintă 91,9% dintre infractori.

Pe de altă parte, numărul persoanelor condamnate în primă instanță a crescut la 11,8 mii, cu 8,4% mai mult decât în 2024 — echivalentul a aproximativ 32 de condamnări pe zi.

În penitenciare se aflau 6,3 mii persoane, majoritatea bărbați (94,7%). Aproximativ 32,8% dintre deținuți ispășeau pedepse între 5 și 10 ani de închisoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!