Guvernatorul BNM, întrevedere cu ambasadorul UE: Țara are nevoie de finanțare externă

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Agenda discuțiilor s-a axat pe evoluțiile macrofinanciare, activitatea sectorului bancar din Republica Moldova și măsurile de politică monetară pentru atenuarea consecințelor crizei pandemice și de susținere a economiei în această perioadă.

Guvernatorul BNM a menționat că Banca Națională vine cu măsurile necesare pentru a menține un nivel suficient de lichiditate în bănci, în sprijinul procesului de creditare a agenților economici pentru revitalizarea economiei naționale în contextul incertitudinilor cauzate de criză. Totodată, șeful băncii centrale a constatat că sectorul bancar trece cu succes testul de reziliență și este capabil să susțină economia în condiții de criză, însă pentru a avea o relansare robustă a economiei, țara are nevoie de finanțare externă. BNM poate să asigure stabilitatea financiară doar în condițiile în care instituția rămâne independentă, iar condițiile statului de drept sunt cruciale pentru exercitarea eficientă a mandatului BNM.

În acest context, ambasadorul UE, a reiterat necesitatea păstrării rezultatelor reformelor realizate în sectorul bancar și a înțelegerii atribuțiilor băncii centrale, în condiții legale de independență a instituției, ca unul dintre factorii hotărâtori și specifici, în contribuția comună, alături de alte autorități, la ieșirea din impasul economic. Oficialul UE a remarcat, de asemenea, că „apreciază foarte mult acțiunile pe care le-a întreprins echipa Băncii Naționale a Moldovei pentru asigurarea stabilității financiare a țării, în special în ultima perioadă”.

#Octavian Armașu #Guvernatorul BNM #Peter Michalko #Banca Națională

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.