DECIS: Abrogarea „Legii miliardului” de către Parlament, NECONSTITUȚIONALĂ

Abrogarea „Legii miliardului” de către majoritatea PSRM-Șor din 16 decembrie 2020 a fost declarată neconstituțională. Hotărârea a fost pronunțată acum câteva minute de președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, după examinarea sesizării deputaților „Pro Moldova”, Andrian Candu și Vladimir Cebotari.

Potrivit Domnicăi Manole, judecătorul Nicolae Roșca a avut o opinie „parțial concordantă”.

Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Amintim că Curtea Constituțională a examinat azi sesizarea referitoare la abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, prin care banii furați din sistemul bancar în 2014 „s-au pus pe umerii cetățenilor”. Anularea acesteia a fost votată pe 16 decembrie 2020 de către deputații PSRM și platforma „Pentru Moldova”.

În decembrie 2020, Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că anularea legii miliardului poate, de fapt, anula toate eforturile care s-au făcut pentru însănătoșirea sistemului financiar al Republicii Moldova. „Este o inițiativă care va avea efecte nefaste asupra țării, asupra cetățenilor”, a spus guvernatorul în cadrul unui interviul pentru Europa Liberă.

Totodată, legea a intervenit subit în activitatea unei autorități publice independente, fără nicio argumentare fundamentată sau analiză complexă a impactului acesteia, atât asupra activității și bugetului Băncii Naționale, cât și asupra procedurilor de lichidare ale unor bănci și creditorilor acestora. Astfel, decizia de anulare a legii miliardului poate avea repercusiuni și asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate creditele de urgență.

Realitatea.md amintește că pe 22 decembrie, în urma contestației depuse de deputații grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu și Vladimir Cebotari, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea legii prin care a fost abrogată „Legea miliardului”.

Deputații care au votat pentru anularea legii au declarat că în acest fel va fi eliminată presiunea fiscală suplimentară asupra populației și economiei Republicii Moldova.

Legea miliardului presupune convertirea miliardului furat din cele trei bănci în datorie de stat.

#CC #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive