DECIS: Abrogarea „Legii miliardului” de către Parlament, NECONSTITUȚIONALĂ

Abrogarea „Legii miliardului” de către majoritatea PSRM-Șor din 16 decembrie 2020 a fost declarată neconstituțională. Hotărârea a fost pronunțată acum câteva minute de președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, după examinarea sesizării deputaților „Pro Moldova”, Andrian Candu și Vladimir Cebotari.

Potrivit Domnicăi Manole, judecătorul Nicolae Roșca a avut o opinie „parțial concordantă”.

Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Amintim că Curtea Constituțională a examinat azi sesizarea referitoare la abrogarea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, prin care banii furați din sistemul bancar în 2014 „s-au pus pe umerii cetățenilor”. Anularea acesteia a fost votată pe 16 decembrie 2020 de către deputații PSRM și platforma „Pentru Moldova”.

În decembrie 2020, Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că anularea legii miliardului poate, de fapt, anula toate eforturile care s-au făcut pentru însănătoșirea sistemului financiar al Republicii Moldova. „Este o inițiativă care va avea efecte nefaste asupra țării, asupra cetățenilor”, a spus guvernatorul în cadrul unui interviul pentru Europa Liberă.

Totodată, legea a intervenit subit în activitatea unei autorități publice independente, fără nicio argumentare fundamentată sau analiză complexă a impactului acesteia, atât asupra activității și bugetului Băncii Naționale, cât și asupra procedurilor de lichidare ale unor bănci și creditorilor acestora. Astfel, decizia de anulare a legii miliardului poate avea repercusiuni și asupra procedurilor de lichidare silită a băncilor cărora le-au fost acordate creditele de urgență.

Realitatea.md amintește că pe 22 decembrie, în urma contestației depuse de deputații grupului parlamentar Pro Moldova, Andrian Candu și Vladimir Cebotari, Curtea Constituțională a suspendat acțiunea legii prin care a fost abrogată „Legea miliardului”.

Deputații care au votat pentru anularea legii au declarat că în acest fel va fi eliminată presiunea fiscală suplimentară asupra populației și economiei Republicii Moldova.

Legea miliardului presupune convertirea miliardului furat din cele trei bănci în datorie de stat.

#CC #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.