Guvernul din Ucraina ar putea vinde NFT pentru a finanța războiul

Guvernul Ucrainei a declarat că va emite jetoane nefungibile (NFT) pentru a-și finanța armata, în timp ce aceștia apără țara împotriva invaziei ruse. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Mykhailo Fedorov pe Twitter.

De asemenea, Ucraina folosește vânzarea obligațiunilor de război pentru strângere de fonduri. În doar o săptămână, țara a strâns peste 200 de milioane de lire sterline din vânzarea obligațiunilor de război. Guvernul este, de asemenea, în discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială cu privire la ajutorul de urgență, scrie BBC.

Într-un tweet, dl Fedorov a spus că NFT-urile vor fi lansate „în curând”.

After careful consideration we decided to cancel airdrop. Every day there are more and more people willing to help Ukraine to fight back the agression. Instead, we will announce NFTs to support Ukrainian Armed Forces soon. We DO NOT HAVE any plans to issue any fungible tokens

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) March 3, 2022

NFT-urile sunt active „unice” în lumea digitală, care pot fi cumpărate și vândute ca orice altă proprietate, dar care nu au o formă tangibilă proprie.

Tokenurile digitale pot fi considerate ca certificate de proprietate pentru active virtuale sau fizice.

Anunțul este cel mai recent semn că guvernul ucrainean adoptă activele digitale, în timp ce caută noi modalități de a strânge bani pentru a-și sprijini armata.

Marți, Ucraina a strâns 8,1 miliarde de grivne (270 de milioane de dolari) dintr-o licitație de obligațiuni de război. Fiecare obligațiune pe un an are o valoare nominală de 1.000 grivne ucrainene și oferea o rată a dobânzii de 11%.

Ministerul de Finanțe al țării a declarat: „Veniturile din obligațiuni vor fi folosite pentru a satisface nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”.

Tot în această săptămână, Banca Mondială și FMI au declarat că lucrează la un pachet de mai multe miliarde pentru Ucraina în următoarele luni. Între timp, milioane de dolari au fost dați efortului de război al Ucrainei prin donații anonime Bitcoin, potrivit analiștilor crypto.

Sâmbătă, contul oficial de Twitter al guvernului ucrainean a postat un mesaj: „Sunteți alături de poporul Ucrainei. Acum acceptăm donații de criptomonede. Bitcoin, Ethereum și USDT”.

A postat adrese pentru două portofele virtuale care au colectat 5,4 milioane de dolari în Bitcoin, Ether și alte monede în decurs de opt ore.

#armata #crypto #NFT #razboi #criptomonede #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.