Guvernul din Ucraina ar putea vinde NFT pentru a finanța războiul

Guvernul Ucrainei a declarat că va emite jetoane nefungibile (NFT) pentru a-și finanța armata, în timp ce aceștia apără țara împotriva invaziei ruse. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Mykhailo Fedorov pe Twitter.

De asemenea, Ucraina folosește vânzarea obligațiunilor de război pentru strângere de fonduri. În doar o săptămână, țara a strâns peste 200 de milioane de lire sterline din vânzarea obligațiunilor de război. Guvernul este, de asemenea, în discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială cu privire la ajutorul de urgență, scrie BBC.

Într-un tweet, dl Fedorov a spus că NFT-urile vor fi lansate „în curând”.

After careful consideration we decided to cancel airdrop. Every day there are more and more people willing to help Ukraine to fight back the agression. Instead, we will announce NFTs to support Ukrainian Armed Forces soon. We DO NOT HAVE any plans to issue any fungible tokens

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) March 3, 2022

NFT-urile sunt active „unice” în lumea digitală, care pot fi cumpărate și vândute ca orice altă proprietate, dar care nu au o formă tangibilă proprie.

Tokenurile digitale pot fi considerate ca certificate de proprietate pentru active virtuale sau fizice.

Anunțul este cel mai recent semn că guvernul ucrainean adoptă activele digitale, în timp ce caută noi modalități de a strânge bani pentru a-și sprijini armata.

Marți, Ucraina a strâns 8,1 miliarde de grivne (270 de milioane de dolari) dintr-o licitație de obligațiuni de război. Fiecare obligațiune pe un an are o valoare nominală de 1.000 grivne ucrainene și oferea o rată a dobânzii de 11%.

Ministerul de Finanțe al țării a declarat: „Veniturile din obligațiuni vor fi folosite pentru a satisface nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”.

Tot în această săptămână, Banca Mondială și FMI au declarat că lucrează la un pachet de mai multe miliarde pentru Ucraina în următoarele luni. Între timp, milioane de dolari au fost dați efortului de război al Ucrainei prin donații anonime Bitcoin, potrivit analiștilor crypto.

Sâmbătă, contul oficial de Twitter al guvernului ucrainean a postat un mesaj: „Sunteți alături de poporul Ucrainei. Acum acceptăm donații de criptomonede. Bitcoin, Ethereum și USDT”.

A postat adrese pentru două portofele virtuale care au colectat 5,4 milioane de dolari în Bitcoin, Ether și alte monede în decurs de opt ore.

#armata #crypto #NFT #razboi #criptomonede #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.