Guvernul din Ucraina ar putea vinde NFT pentru a finanța războiul

Guvernul Ucrainei a declarat că va emite jetoane nefungibile (NFT) pentru a-și finanța armata, în timp ce aceștia apără țara împotriva invaziei ruse. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Mykhailo Fedorov pe Twitter.

De asemenea, Ucraina folosește vânzarea obligațiunilor de război pentru strângere de fonduri. În doar o săptămână, țara a strâns peste 200 de milioane de lire sterline din vânzarea obligațiunilor de război. Guvernul este, de asemenea, în discuții cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială cu privire la ajutorul de urgență, scrie BBC.

Într-un tweet, dl Fedorov a spus că NFT-urile vor fi lansate „în curând”.

After careful consideration we decided to cancel airdrop. Every day there are more and more people willing to help Ukraine to fight back the agression. Instead, we will announce NFTs to support Ukrainian Armed Forces soon. We DO NOT HAVE any plans to issue any fungible tokens

— Mykhailo Fedorov (@FedorovMykhailo) March 3, 2022

NFT-urile sunt active „unice” în lumea digitală, care pot fi cumpărate și vândute ca orice altă proprietate, dar care nu au o formă tangibilă proprie.

Tokenurile digitale pot fi considerate ca certificate de proprietate pentru active virtuale sau fizice.

Anunțul este cel mai recent semn că guvernul ucrainean adoptă activele digitale, în timp ce caută noi modalități de a strânge bani pentru a-și sprijini armata.

Marți, Ucraina a strâns 8,1 miliarde de grivne (270 de milioane de dolari) dintr-o licitație de obligațiuni de război. Fiecare obligațiune pe un an are o valoare nominală de 1.000 grivne ucrainene și oferea o rată a dobânzii de 11%.

Ministerul de Finanțe al țării a declarat: „Veniturile din obligațiuni vor fi folosite pentru a satisface nevoile Forțelor Armate ale Ucrainei”.

Tot în această săptămână, Banca Mondială și FMI au declarat că lucrează la un pachet de mai multe miliarde pentru Ucraina în următoarele luni. Între timp, milioane de dolari au fost dați efortului de război al Ucrainei prin donații anonime Bitcoin, potrivit analiștilor crypto.

Sâmbătă, contul oficial de Twitter al guvernului ucrainean a postat un mesaj: „Sunteți alături de poporul Ucrainei. Acum acceptăm donații de criptomonede. Bitcoin, Ethereum și USDT”.

A postat adrese pentru două portofele virtuale care au colectat 5,4 milioane de dolari în Bitcoin, Ether și alte monede în decurs de opt ore.

#armata #crypto #NFT #razboi #criptomonede #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, economia regiunii din Stânga Nistrului a intrat într-o fază de contracție severă, cu o scădere de aproximativ 40% a vânzărilor de mărfuri, până la 435 milioane de dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. N mai este vorba despre o ajustare temporară, ci despre o criză structurală care indică epuizarea modelului economic actual, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

Datele arată că 48,5% din totalul vânzărilor regiunii sunt realizate pe piața Republicii Moldova, malul drept. Economistul subliniază că această dependență nu este una marginală, ci reprezintă „axa de supraviețuire” a economiei locale. Fără acces la această piață, volumul vânzărilor ar scădea la un nivel incompatibil cu funcționarea minimă a regiunii.

Dacă se adaugă și România, care absoarbe 22,2% din vânzări, rezultă că peste 70% din mărfurile produse în regiune sunt consumate în spațiul românesc. Potrivit lui Ioniță, această realitate contrazice discursul politic tradițional și arată clar că producția este orientată spre Vest, nu spre Est.

Cumulat, Uniunea Europeană și Republica Moldova concentrează 86,1% din vânzările regiunii. Economistul subliniază că aceasta este o cifră decisivă, care demonstrează că piața reală a regiunii este una europeană, atât din punct de vedere al cererii, cât și al standardelor și canalelor comerciale.

În schimb, piața CSI a devenit marginală. Rusia este singura țară din acest spațiu prezentă în top 10 destinații, cu o pondere de 5,7%, iar întregul CSI cumulat abia ajunge la 6,2%. „Estul a ieșit practic din ecuația economică”, notează Ioniță și rămâne mai degrabă un element simbolic decât unul funcțional.

Potrivit analizei, regiunea din Stânga Nistrului nu mai este într-o etapă de dezvoltare, ci într-una de supraviețuire, posibilă exclusiv datorită pieței de pe malul drept și a țărilor UE, în special România. Orice șoc suplimentar – comercial, logistic sau politic – ar putea împinge economia sub pragul critic.

Veaceslav Ioniță concluzionează că datele din 2025 demonstrează o integrare economică de facto a regiunii din Stânga Nistrului în spațiul Republicii Moldova și al Uniunii Europene, însă fără beneficiile instituționale, investiționale și de stabilitate ale unei integrări formale. Această discrepanță explică profunzimea crizei actuale și limitele oricărei redresări rapide.