Guvernul joacă dur: Livrările de gaze pentru stânga Nistrului cu condiții stricte

Guvernul nu se implică în tranzacționarea gazului și nu validează tranzacții, ci doar asigură livrarea acestuia în conformitate cu legislația națională, a declarat premierul Dorin Recean.

„Guvernul nu aranjează vreo tranzacție. Oferta noastră este clară: cei din stânga Nistrului trebuie să accepte sprijinul Uniunii Europene, care vine cu condiții clare. În acest moment, însă, nu li s-a permis să accepte oferta, iar guvernul se ocupă doar de aspectele logistice legate de livrarea gazului, pentru a preveni situațiile de criză, cum ar fi lipsa energiei electrice sau a utilităților de bază”, a declarat premierul.

În acest context, Recean a menționat o premieră în domeniul livrărilor de gaze, subliniind faptul că Moldova Gaz a achiziționat gaze pentru Tiraspol din fonduri provenite din stânga Nistrului, într-o tranzacție efectuată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fiind plătite toate taxele, inclusiv TVA. Acesta a subliniat necesitatea trecerii la relații de piață și la prețuri de piață, în special pentru consumatorii industriali, dar și pentru cetățenii din stânga Nistrului.

„Este esențial ca regiunea transnistreană să facă o transformare radicală în ceea ce privește relațiile economice, iar guvernul, alături de Uniunea Europeană, oferă sprijinul necesar. Totuși, acest sprijin vine cu condiționalități, iar guvernul va continua să insiste asupra respectării acestor condiții”, a mai spus Recean.

Premierul a subliniat că, în cazul în care oferta guvernului și a Uniunii Europene nu va fi acceptată, guvernul va continua să asigure livrările de gaze, fără a adăuga noi condiții, dar cu respectarea legislației naționale și internaționale. Recean a subliniat că acțiunile guvernului nu sunt motivate de emoții, ci de necesitatea de a proteja viața și bunăstarea cetățenilor din stânga Nistrului, care riscă să rămână fără energie în plin sezon rece.

„Este important să ajutăm oamenii, familiile, copiii și bătrânii care ar putea să înghețe sau să rămână fără lumină și apă. Guvernul trebuie să acționeze în mod responsabil, iar acest lucru înseamnă asigurarea livrărilor de gaze și respectarea condițiilor impuse de Uniunea Europeană”, a încheiat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.