Guvernul lui Chicu a adus bugetul la obezitate! Budianschi: Achităm nota de plată

Guvernul nu se împrumut de la bănci pentru cheltuielile din anul 2022, Ministerul Finanțelor emite Valori Mobiliare de Stat pentru a refinanța datoria contractată de guvernele anterioare, se arată în declarațița ministrului Finanațelor, Dumitru Budianschi.

„Emisiunile de VMS efectuate pe piața primară de către MF pe perioada anului 2022 au fost destinate exclusiv pentru refinanțarea datoriei de stat din surse interne. Datorie acumulată de Guvernele anterioare. Mai mult, această datorie trebuie refinanțată practic integral într-un termen de sub un an (5,3% din datorie are scadența de 3 luni, 29,5% termenul de 182 zile și 51% de 365 zile). Astfel, la 31 iulie 2021 datoria internă formata din VMS emise pe piața primară a constituit 19,6 miliarde lei, iar la 31 iulie 2022 aceasta constituia 17,2 miliarde lei. Prin urmare în perioada guvernării actuale datoria pe această componentă s-a redus cu 2,4 miliarde de lei. Dar, este evident că această datorie (de 19,6 miliarde lei) nu poate fi stinsă integral într-un an, adică nu este posibil să stopezi refinanțarea acesteia. Din această cauză, în perioada februarie-iulie 2022, MF a emis VMS la o rată medie anuală ponderată în intervalul 11%-19%, în timp ce inflația a înregistrat valori continuu crescânde de la 18,5% în până la 33,6% în aceiași perioadă (rata dobânzii este mult sub nivelul inflației)”, a susține ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi .

Potrivit ministrului, anterior, Guvernul s-a împrumutat de pe piața locală și mai scump, cu o dobândă mai mare sau similară în condițiile unui nivel de inflație cu mult mai mic. În perioada Martie 2015 –Aprilie 2016 Guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu dobânzi la o rată medie anuală ponderată de la 17% până la 25,3%, când inflația a fost de la 7,1% până la 13,6%. De asemenea, pe perioada aprilie 2008- aprilie 2009, Guvernul (Greceanii) s-a împrumutat de pe piața locală la dobânzi de 14% – 24% în timp ce inflația a fost în intervalul – 0,3% până la 17%. Atenție, în ambele cazuri rata dobânzii a fost cu mult peste nivelul inflației, față de situația actuală când situația este inversă.

„Guvernul actual nu se împrumută din surse interne prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară pentru a efectua cheltuieli aferente anului 2022. Cu alte cuvinte dacă nu ar fi fost necesar de refinanțat datoria de stat din surse interne, guvernul nu avea nevoie de a se împrumuta de pe piața internă. Datoria internă la 30 iunie 2022 a constituit 32,2 miliarde lei, formată din 3 componente: (i) 17,6 miliarde lei – Valori Mobiliare de Stat (VMS) emise pe piața primară, (ii) 2,3 miliarde lei – VMS convertite (datoria către BNM), (iii) 12,6 miliarde lei, – VMS emise pentru executarea garanțiilor de stat acordate BNM (”frauda bancară”)”, a punctat Budianschi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imprumut #datorie #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.