Guvernul lui Chicu a adus bugetul la obezitate! Budianschi: Achităm nota de plată

Guvernul nu se împrumut de la bănci pentru cheltuielile din anul 2022, Ministerul Finanțelor emite Valori Mobiliare de Stat pentru a refinanța datoria contractată de guvernele anterioare, se arată în declarațița ministrului Finanațelor, Dumitru Budianschi.

„Emisiunile de VMS efectuate pe piața primară de către MF pe perioada anului 2022 au fost destinate exclusiv pentru refinanțarea datoriei de stat din surse interne. Datorie acumulată de Guvernele anterioare. Mai mult, această datorie trebuie refinanțată practic integral într-un termen de sub un an (5,3% din datorie are scadența de 3 luni, 29,5% termenul de 182 zile și 51% de 365 zile). Astfel, la 31 iulie 2021 datoria internă formata din VMS emise pe piața primară a constituit 19,6 miliarde lei, iar la 31 iulie 2022 aceasta constituia 17,2 miliarde lei. Prin urmare în perioada guvernării actuale datoria pe această componentă s-a redus cu 2,4 miliarde de lei. Dar, este evident că această datorie (de 19,6 miliarde lei) nu poate fi stinsă integral într-un an, adică nu este posibil să stopezi refinanțarea acesteia. Din această cauză, în perioada februarie-iulie 2022, MF a emis VMS la o rată medie anuală ponderată în intervalul 11%-19%, în timp ce inflația a înregistrat valori continuu crescânde de la 18,5% în până la 33,6% în aceiași perioadă (rata dobânzii este mult sub nivelul inflației)”, a susține ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi .

Potrivit ministrului, anterior, Guvernul s-a împrumutat de pe piața locală și mai scump, cu o dobândă mai mare sau similară în condițiile unui nivel de inflație cu mult mai mic. În perioada Martie 2015 –Aprilie 2016 Guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu dobânzi la o rată medie anuală ponderată de la 17% până la 25,3%, când inflația a fost de la 7,1% până la 13,6%. De asemenea, pe perioada aprilie 2008- aprilie 2009, Guvernul (Greceanii) s-a împrumutat de pe piața locală la dobânzi de 14% – 24% în timp ce inflația a fost în intervalul – 0,3% până la 17%. Atenție, în ambele cazuri rata dobânzii a fost cu mult peste nivelul inflației, față de situația actuală când situația este inversă.

„Guvernul actual nu se împrumută din surse interne prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară pentru a efectua cheltuieli aferente anului 2022. Cu alte cuvinte dacă nu ar fi fost necesar de refinanțat datoria de stat din surse interne, guvernul nu avea nevoie de a se împrumuta de pe piața internă. Datoria internă la 30 iunie 2022 a constituit 32,2 miliarde lei, formată din 3 componente: (i) 17,6 miliarde lei – Valori Mobiliare de Stat (VMS) emise pe piața primară, (ii) 2,3 miliarde lei – VMS convertite (datoria către BNM), (iii) 12,6 miliarde lei, – VMS emise pentru executarea garanțiilor de stat acordate BNM (”frauda bancară”)”, a punctat Budianschi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imprumut #datorie #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament