Guvernul lui Chicu a adus bugetul la obezitate! Budianschi: Achităm nota de plată

Guvernul nu se împrumut de la bănci pentru cheltuielile din anul 2022, Ministerul Finanțelor emite Valori Mobiliare de Stat pentru a refinanța datoria contractată de guvernele anterioare, se arată în declarațița ministrului Finanațelor, Dumitru Budianschi.

„Emisiunile de VMS efectuate pe piața primară de către MF pe perioada anului 2022 au fost destinate exclusiv pentru refinanțarea datoriei de stat din surse interne. Datorie acumulată de Guvernele anterioare. Mai mult, această datorie trebuie refinanțată practic integral într-un termen de sub un an (5,3% din datorie are scadența de 3 luni, 29,5% termenul de 182 zile și 51% de 365 zile). Astfel, la 31 iulie 2021 datoria internă formata din VMS emise pe piața primară a constituit 19,6 miliarde lei, iar la 31 iulie 2022 aceasta constituia 17,2 miliarde lei. Prin urmare în perioada guvernării actuale datoria pe această componentă s-a redus cu 2,4 miliarde de lei. Dar, este evident că această datorie (de 19,6 miliarde lei) nu poate fi stinsă integral într-un an, adică nu este posibil să stopezi refinanțarea acesteia. Din această cauză, în perioada februarie-iulie 2022, MF a emis VMS la o rată medie anuală ponderată în intervalul 11%-19%, în timp ce inflația a înregistrat valori continuu crescânde de la 18,5% în până la 33,6% în aceiași perioadă (rata dobânzii este mult sub nivelul inflației)”, a susține ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi .

Potrivit ministrului, anterior, Guvernul s-a împrumutat de pe piața locală și mai scump, cu o dobândă mai mare sau similară în condițiile unui nivel de inflație cu mult mai mic. În perioada Martie 2015 –Aprilie 2016 Guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu dobânzi la o rată medie anuală ponderată de la 17% până la 25,3%, când inflația a fost de la 7,1% până la 13,6%. De asemenea, pe perioada aprilie 2008- aprilie 2009, Guvernul (Greceanii) s-a împrumutat de pe piața locală la dobânzi de 14% – 24% în timp ce inflația a fost în intervalul – 0,3% până la 17%. Atenție, în ambele cazuri rata dobânzii a fost cu mult peste nivelul inflației, față de situația actuală când situația este inversă.

„Guvernul actual nu se împrumută din surse interne prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară pentru a efectua cheltuieli aferente anului 2022. Cu alte cuvinte dacă nu ar fi fost necesar de refinanțat datoria de stat din surse interne, guvernul nu avea nevoie de a se împrumuta de pe piața internă. Datoria internă la 30 iunie 2022 a constituit 32,2 miliarde lei, formată din 3 componente: (i) 17,6 miliarde lei – Valori Mobiliare de Stat (VMS) emise pe piața primară, (ii) 2,3 miliarde lei – VMS convertite (datoria către BNM), (iii) 12,6 miliarde lei, – VMS emise pentru executarea garanțiilor de stat acordate BNM (”frauda bancară”)”, a punctat Budianschi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imprumut #datorie #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne unul dintre cele mai expuse state din regiune în actualul context de criză energetică, a avertizat Corina Popescu, președintele Consiliului de administrație al Moldelectrica, într-un interviu acordat publicației „Puterea”.

„Suntem în mijlocul unei crize energetice”, a declarat oficialul, subliniind că vulnerabilitatea Republicii Moldova este amplificată de dimensiunea redusă a țării și de lipsa unor capacități interne solide de producere și echilibrare a energiei electrice.

Potrivit Corinei Popescu, Moldova nu dispune de rezerve energetice și nici de suficiente centrale electrice care să asigure stabilitatea sistemului. „Producția lor de energie electrică acum se construiește”, a punctat aceasta, sugerând că infrastructura energetică este încă în fază incipientă.

Un alt punct critic îl reprezintă interconectarea limitată cu sistemele externe. În prezent, Republica Moldova depinde de o singură linie majoră de interconexiune cu România, Isaccea-Vulcănești infrastructură care, potrivit oficialului, a fost vizată de atacuri în ultima perioadă, pe fondul războiului din regiune.

Extinderea rețelei de interconexiuni este în plan, însă termenele rămân îndepărtate. Linia Strășeni-Gutinaș este estimată oficial pentru 2028, însă ar putea fi finalizată abia în 2029 sau chiar începutul anului 2030. O a treia conexiune, Bălți-Suceava, este planificată pentru 2031.

În aceste condiții, dezvoltarea sistemului energetic al Republicii Moldova are loc „sub teroarea războiului”, ceea ce complică suplimentar eforturile de consolidare a securității energetice.