Guvernul lui Chicu a adus bugetul la obezitate! Budianschi: Achităm nota de plată

Guvernul nu se împrumut de la bănci pentru cheltuielile din anul 2022, Ministerul Finanțelor emite Valori Mobiliare de Stat pentru a refinanța datoria contractată de guvernele anterioare, se arată în declarațița ministrului Finanațelor, Dumitru Budianschi.

„Emisiunile de VMS efectuate pe piața primară de către MF pe perioada anului 2022 au fost destinate exclusiv pentru refinanțarea datoriei de stat din surse interne. Datorie acumulată de Guvernele anterioare. Mai mult, această datorie trebuie refinanțată practic integral într-un termen de sub un an (5,3% din datorie are scadența de 3 luni, 29,5% termenul de 182 zile și 51% de 365 zile). Astfel, la 31 iulie 2021 datoria internă formata din VMS emise pe piața primară a constituit 19,6 miliarde lei, iar la 31 iulie 2022 aceasta constituia 17,2 miliarde lei. Prin urmare în perioada guvernării actuale datoria pe această componentă s-a redus cu 2,4 miliarde de lei. Dar, este evident că această datorie (de 19,6 miliarde lei) nu poate fi stinsă integral într-un an, adică nu este posibil să stopezi refinanțarea acesteia. Din această cauză, în perioada februarie-iulie 2022, MF a emis VMS la o rată medie anuală ponderată în intervalul 11%-19%, în timp ce inflația a înregistrat valori continuu crescânde de la 18,5% în până la 33,6% în aceiași perioadă (rata dobânzii este mult sub nivelul inflației)”, a susține ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi .

Potrivit ministrului, anterior, Guvernul s-a împrumutat de pe piața locală și mai scump, cu o dobândă mai mare sau similară în condițiile unui nivel de inflație cu mult mai mic. În perioada Martie 2015 –Aprilie 2016 Guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu dobânzi la o rată medie anuală ponderată de la 17% până la 25,3%, când inflația a fost de la 7,1% până la 13,6%. De asemenea, pe perioada aprilie 2008- aprilie 2009, Guvernul (Greceanii) s-a împrumutat de pe piața locală la dobânzi de 14% – 24% în timp ce inflația a fost în intervalul – 0,3% până la 17%. Atenție, în ambele cazuri rata dobânzii a fost cu mult peste nivelul inflației, față de situația actuală când situația este inversă.

„Guvernul actual nu se împrumută din surse interne prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară pentru a efectua cheltuieli aferente anului 2022. Cu alte cuvinte dacă nu ar fi fost necesar de refinanțat datoria de stat din surse interne, guvernul nu avea nevoie de a se împrumuta de pe piața internă. Datoria internă la 30 iunie 2022 a constituit 32,2 miliarde lei, formată din 3 componente: (i) 17,6 miliarde lei – Valori Mobiliare de Stat (VMS) emise pe piața primară, (ii) 2,3 miliarde lei – VMS convertite (datoria către BNM), (iii) 12,6 miliarde lei, – VMS emise pentru executarea garanțiilor de stat acordate BNM (”frauda bancară”)”, a punctat Budianschi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imprumut #datorie #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.