Guvernul pune punct dezmățului cu mașinile de serviciu! Demnitarii, monitorizați la sânge

Guvernul a elaborat un proiect de hotărâre destinat reglementării utilizării eficiente a autovehiculelor de serviciu de către autoritățile administrației publice, cu obiectivul principal de a optimiza cheltuielile bugetare și a asigura un proces echilibrat de activitate în rândul conducătorilor auto din cadrul Instituției Publice „Baza auto a Cancelariei de Stat”.

„Există un filtru foarte clar cine și unde pleacă”, a explicat Daniel Vodă, subliniind necesitatea de a implementa mecanisme care să ofere un control precis și o gestionare transparentă a utilizării autovehiculelor de serviciu. Această măsură face parte dintr-un efort mai amplu al Guvernului de a eficientiza activitățile și de a asigura o administrare responsabilă a resurselor publice.

Măsurile propuse în cadrul roiectului vizează asigurarea unei utilizări strict conforme cu necesitățile atribuțiilor de serviciu ale personalului de conducere de nivel superior din administrația publică, cu scopul de a diminua cheltuielile legate de alimentarea și întreținerea autovehiculelor de serviciu, implementarea unui mecanism eficient, flexibil și transparent de gestionare și utilizare a autovehiculelor de serviciu, concentrat pe nevoile reale de serviciu ale personalului de conducere, noi mecanisme pentru utilizarea autovehiculelor de serviciu în lipsa conducătorilor auto și a autoturismelor personale, cu accent pe eficiența resurselor financiare și reducerea cheltuielilor salariale, posibilitatea ca un singur conducător auto să deservieze minimum două persoane cu același autovehicul, contribuind astfel la optimizarea regimului de muncă peste program și la reducerea cheltuielilor de salarizare și asigurarea disponibilității autovehiculelor bazată pe un program flexibil și pe nevoile concrete, evitând alocarea automată către fiecare demnitar sau responsabil din instituție.

Proiectul este parte a eforturilor Guvernului de a eficientiza activitățile și de a asigura o gestionare mai responsabilă a resurselor publice. Această inițiativă urmărește să ofere flexibilitate și transparență în utilizarea autovehiculelor de serviciu, eliminând redundantul și promovând o utilizare eficientă și responsabilă a acestora în administrația publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #mașini #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.