Guvernul și-a desemnat candidatul la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului

Cabinetul de miniștri a aprobat înaintarea către Parlament a candidaturii Liliana Vițu la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului din partea Guvernului.

Liliana Vițu a studiat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova și a făcut masteratul în Studii Europene Moderne la Universitatea Metropolitană din Londra. Începând cu 2018, activează în calitate de Coordonatoare pe comunicare și media în cadrul Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova. De asemenea, a activat în calitate de Coordonator pe comunicare în cadrul Fundației Euroasia și Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. În perioada 2013 – 2015 a deținut funcția de Consilieră principală de stat și purtătoare de cuvânt a Prim-ministrului Republicii Moldova.

Consiliul Audiovizualului este constituit din 7 membri, dintre care trei sunt propuși de fracțiunile parlamentare, doi de organizațiile societății civile, unul – de Guvern și unul – de Președinție. Membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați pentru un mandat de șase ani.

#Consiliul Audiovizualului #membru #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.