Hamburg se pregătește să raționalizeze apa caldă: „Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”

Hamburg, cel mai mare oraș din Uniunea Europeană, a avertizat că ar putea fi forțat să raționalizeze apă caldă, deoarece criza energetică din Rusia provoacă haos.

Jens Kerstan, senatorul de mediu pentru al doilea oraș ca mărime al Germaniei, a declarat sâmbătă pentru ziarul german Welt am Sonntag că Hamburg ar putea limita disponibilitatea apei calde la anumite perioade ale zilei „dintr-o lipsă acută de gaz”.

„Suntem într-o criză mult mai gravă decât cred majoritatea oamenilor”, a spus Kerstan într-un interviu separat pentru Hamburger Abendblatt. El a îndemnat oamenii să facă dușuri mai scurte, să evite băile și să instaleze termostate moderne și capete de duș care economisesc apă. „Cu cât economisim mai mult acum, cu atât situația va fi mai bună iarna, deoarece magazinele se vor umple”, a spus el pentru Hamburger Abendblatt, vorbind despre reducerea cererii de gaze naturale.

Națiunile occidentale s-au îndreptat spre sursele de energie rusești după ce țara a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Unii au impus sancțiuni sectorului energetic al Rusiei în încercarea de a opri finanțarea armatei sale, în timp ce Rusia însăși a întrerupt unele livrări de gaz către țări, inclusiv Germania, din cauza refuzului acestora de a plăti în ruble.

Ministerul Economiei și Climei din Germania a declarat că anterior a importat aproximativ 55% din gazul său din Germania, doar că acest procent a scăzut la 35% până la mijlocul lunii aprilie. Germania spune că importurile rusești ar putea reprezenta până la 10% din consumul său de gaze naturale până în vara anului 2024.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Hamburg #raționalizare #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.