Hegemonia dolarului! Cel mai mare pericol vine de la economia SUA

Potrivit Business Insider, cea mai gravă amenințare la adresa statutului dolarului ca monedă de rezervă de top a lumii este însăși economia SUA.

Steven Kamin, fost director al Diviziei de Finanțe Internaționale a Rezervei Federale, și Mark Sobel, fost economist al Departamentului Trezoreriei, au făcut o analiză a statutului îndelungat al dolarului ca monedă dominantă a lumii. Dolarul este cea mai utilizată monedă din lume atât în comerț, cât și în rezervele băncilor centrale — și probabil va rămâne așa, au spus Kamin și Sobel, pentru faptul că utilizarea dolarului depășește cu mult alte monede.

Dolarul reprezintă 88% din întregul comerț global zilnic, conform celei mai recente anchete a Băncii pentru Reglementări Internaționale. În paralel, aproximativ 55% din toate rezervele băncilor centrale în al treilea trimestru al anului 2023 au fost în dolari americani – mult mai mult decât orice altă monedă străină, arată datele Fondului Monetar Internațional.

Unii comentatori au avertizat că o monedă rivală ar putea în curând să înlocuiască dolarul. Națiunile BRICS fac deja eforturi pentru a elimina treptat dolarul din comerț, în timp ce țări precum Rusia și China au propus crearea unei noi monede pentru a desființa dolarul.

Dar aceste amenințări sunt de fapt destul de blânde în comparație cu amenințarea la adresa dolarului provenind de la SUA însăși, au avertizat Kamin și Sobel, invocând riscul unei “deteriorări severe” a situației financiare și economice a SUA.

“Date fiind polarizarea politică a țării, disfuncționalitatea Congresului SUA și dezinteresul politicienilor de toate nuanțele în reducerea deficitului bugetar al SUA, aceasta este greu de crezut”, au spus Kamin și Sobel despre posibila detronare a dolarului.

“Și dacă rezultatul direcției în care merge economia SUA în acest moment ar fi o creștere susținută a inflației, împingerea investițiilor private în afara pieței, volatilitatea financiară accentuată și reducerea dinamismului economiei SUA, atunci pierderea dominației dolarului ar fi cel mai mică dintre preocupările noastre”, au notat în document cei doi economiști, potrivit Business Insider.

Un alt risc provine din fragmentarea economiilor globale în blocuri separate.

“În acest caz, comerțul global, productivitatea și creșterea economică ar fi probabil suprimate, iar consecințele pentru stabilitatea politică și militară internațională ar fi de asemenea adverse.”

Alți economiști au avertizat că situația fiscală precară a SUA i-ar putea pune în pericol statutul de lider al dolarului pe piețele globale. Deficitul bugetar federal se îndreaptă spre un nivel de 1,6 miliarde de dolari în acest an și de 2,6 trilioane de dolari peste zece ani, conform unei proiecții a Biroului de Buget al Congresului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#suprematie #dolar #economie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.