Hegemonia dolarului! Cel mai mare pericol vine de la economia SUA

Potrivit Business Insider, cea mai gravă amenințare la adresa statutului dolarului ca monedă de rezervă de top a lumii este însăși economia SUA.

Steven Kamin, fost director al Diviziei de Finanțe Internaționale a Rezervei Federale, și Mark Sobel, fost economist al Departamentului Trezoreriei, au făcut o analiză a statutului îndelungat al dolarului ca monedă dominantă a lumii. Dolarul este cea mai utilizată monedă din lume atât în comerț, cât și în rezervele băncilor centrale — și probabil va rămâne așa, au spus Kamin și Sobel, pentru faptul că utilizarea dolarului depășește cu mult alte monede.

Dolarul reprezintă 88% din întregul comerț global zilnic, conform celei mai recente anchete a Băncii pentru Reglementări Internaționale. În paralel, aproximativ 55% din toate rezervele băncilor centrale în al treilea trimestru al anului 2023 au fost în dolari americani – mult mai mult decât orice altă monedă străină, arată datele Fondului Monetar Internațional.

Unii comentatori au avertizat că o monedă rivală ar putea în curând să înlocuiască dolarul. Națiunile BRICS fac deja eforturi pentru a elimina treptat dolarul din comerț, în timp ce țări precum Rusia și China au propus crearea unei noi monede pentru a desființa dolarul.

Dar aceste amenințări sunt de fapt destul de blânde în comparație cu amenințarea la adresa dolarului provenind de la SUA însăși, au avertizat Kamin și Sobel, invocând riscul unei “deteriorări severe” a situației financiare și economice a SUA.

“Date fiind polarizarea politică a țării, disfuncționalitatea Congresului SUA și dezinteresul politicienilor de toate nuanțele în reducerea deficitului bugetar al SUA, aceasta este greu de crezut”, au spus Kamin și Sobel despre posibila detronare a dolarului.

“Și dacă rezultatul direcției în care merge economia SUA în acest moment ar fi o creștere susținută a inflației, împingerea investițiilor private în afara pieței, volatilitatea financiară accentuată și reducerea dinamismului economiei SUA, atunci pierderea dominației dolarului ar fi cel mai mică dintre preocupările noastre”, au notat în document cei doi economiști, potrivit Business Insider.

Un alt risc provine din fragmentarea economiilor globale în blocuri separate.

“În acest caz, comerțul global, productivitatea și creșterea economică ar fi probabil suprimate, iar consecințele pentru stabilitatea politică și militară internațională ar fi de asemenea adverse.”

Alți economiști au avertizat că situația fiscală precară a SUA i-ar putea pune în pericol statutul de lider al dolarului pe piețele globale. Deficitul bugetar federal se îndreaptă spre un nivel de 1,6 miliarde de dolari în acest an și de 2,6 trilioane de dolari peste zece ani, conform unei proiecții a Biroului de Buget al Congresului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#suprematie #dolar #economie #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.