Hotelierilor de lux de la Paris le merge bine. Unele apartamente de top au preţuri mai mari cu 5.000 de dolari pe noapte

Unul dintre cele mai costisitoare apartamente de hotel din Paris tocmai a devenit şi mai scump. O noapte în apartamentul de top de la Bristol, unul dintre cele mai renumite hoteluri “palat” din oraş, a crescut cu 5.000 de euro (4.990 de dolari), deoarece turiştii americani s-au întors în masă în capitala franceză, conform Bloomberg.

Le Bristol, aflat la trei minute de mers pe jos de reşedinţa prezidenţială Palatul Élysée, şi-a majorat toate tarifele pentru camere după un sezon estival care a bătut recorduri în ceea ce priveşte gradul de ocupare şi tarifele medii, a declarat Catherine Hodoul-Baudry, directorul comercial şi de marketing al hotelului. Ea se aşteaptă ca hotelul de lux să aibă cel mai bun an al său.

Potrivit lui Hodoul-Baudry, apartamentul Imperial de la Bristol a ajuns la 30.000 de euro pe noapte în săptămâna din 29 august, ceea ce reprezintă o creştere de 20%. Preţul camerelor de bază ale hotelului a crescut, de asemenea, cu 300 de euro, până la 2.290 de euro, ca urmare a unei creşteri a cererii din luna mai.

Apartamentul de 3.475 de metri pătraţi, cu trei camere, are vedere la grădina în stil francez şi dispune de o zonă de luat masa care poate găzdui până la 12 persoane, potrivit descrierii hotelului. Acesta tinde să fie preferat de delegaţiile oficiale datorită dimensiunii sale, spune directorul.
“Nu există rezistenţă la preţ” din partea clienţilor noştri, spune Hodoul-Baudry.

“Parisul beneficiază de o cerere puternică, aşa că am profitat de ea după ani de suferinţă”, din cauza închiderilor, dar şi a atacurilor teroriste şi a protestelor. Creşterea costurilor pentru salariile personalului, alimente şi energie a determinat, de asemenea, Bristol să îşi majoreze tarifele, adaugă ea.

Hodoul-Baudry crede că şi un serial Netflix ar fi putut ajuta. “Emily in Paris, deşi plin de clişee, le-a dat probabil americanilor dorinţa de a se întoarce, datorită portretizării frumoase” a oraşului. Emisiunea, care a avut premiera acum doi ani, în toamna închiderilor cauzate de Covid-19, a stârnit, de asemenea, interesul pentru expoziţii imersive Van Gogh, acum omniprezente.
“Americanii apreciază în special apartamentul din Paris de la Bristol. În acest apartament este expusă temporar o capodoperă a lui Marc Chagall, “Les Mariés au coq””, spune ea.

Cele mai bune hoteluri de lux din Paris trebuie să se descurce fără turiştii chinezi, încă blocaţi acasă şi fără ruşi de la sfârşitul lunii februarie, ca urmare a invaziei Ucrainei şi a sancţiunilor care au urmat.

Plaza Athénée, un alt hotel “palat”, a avut, de asemenea, o vară record, ajutat de paritatea euro-dolar, potrivit lui Francois Delahaye, directorul general. Americanii reprezintă acum 45% din clienţii săi, în creştere de la aproximativ un sfert înainte de pandemie. “De asemenea, rămân mai mult timp”, adaugă el. Ruşii reprezentau 9% din clientela hotelului înainte de război.

“Banii nu sunt o problemă” pentru clienţi, spune Delahaye, adăugând că tot mai mulţi vin cu avioane private pentru a evita eventualele întreruperi ale curselor aeriene comerciale. Personalul a observat acest lucru, spune el, deoarece a rezervat mai multe preluări de limuzine la Aeroportul Le Bourget, care se adresează clienţilor de afaceri şi privaţi, decât la Paris-Charles de Gaulle.

Ambii manageri spun că lunile septembrie şi octombrie sunt pe cale să fie luni excelente pentru hotelurile de lux, cu “Paris Fashion Week”, care va începe pe 26 septembrie şi “Paris+ par Art Basel”, care va începe pe 20 octombrie, dar atât Delahaye, cât şi Hodoul-Baudry rămân prudenţi în ceea ce priveşte predicţiile privind tendinţele pentru anul viitor, pe fondul incertitudinilor economice şi financiare.

Noul venit, Cheval Blanc, a avut, de asemenea, rezultate mai bune decât se aştepta de când s-a deschis hotelul de lux, în urmă cu un an, lângă centrul comercial Samaritaine, cu camere care încep acum de la 1.250 de euro.

Acesta speră să obţină statutul de “palat”, ceea ce ar duce la 13 astfel de hoteluri în capitala franceză. Atout France, agenţia însărcinată cu promovarea ţării ca destinaţie turistică în străinătate, acordă acest titlu. Cheval Blanc percepe 55.000 de euro pe noapte pentru un sejur în apartamentul său de 10.780 de metri pătraţi, care include un lift privat şi o piscină, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune.

“Primul nostru an a fost peste aşteptările noastre”, spune Olivier Lefebvre, directorul executiv al brandului de hoteluri de lux LVMH. El a refuzat să ofere cifre, deoarece proprietarul Louis Vuitton nu detaliază cifrele în funcţie de brand. “Începând de astăzi, dacă nu am avea aceşti profeţi ai nenorocirii, v-aş spune că vom avea un an 2022 cu totul exceptional”, spune el cu prudenţă, referindu-se la previziunile economice sumbre.

#hotele #preturi #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.