Iahtul misterios care stârnește panică la vârf: Ce ascunde „Bayesian” și de ce sunt guvernele în alertă

Epava iahtului Bayesian a fost scoasă de pe fundul mării, iar anchetatorii urmează să o investigheze. Foto: Profimedia Images

După ce şi epava și catargul înalt de 75 de metri al navei Bayesian au fost readuse la suprafață, în sfârşit pot începe cercetările cu privire la cauzele care au dus la scufundarea ambarcaţiunii, dar mai ales operaţiunea de a recupera obiectele și bunurile de valoare care au rămas sub apă timp de aproximativ 10 luni şi printre care se numără nu doar bani sau bijuterii.

Este logic că miliardarul Mike Lynch avea la bord mobilier valoros (de la tablouri la bijuterii) și că soția sa și alți oaspeți aduseseră și ceasuri foarte scumpe. Dar mai ales în hard disk-uri portabile, tablete și telefoane mobile puteau fi ascunse informații foarte valoroase care pot fi legate de scufundarea velierului, relatează Il Giornale. Cele șapte victime aveau obiecte personale care vor fi recuperate în timpul operațiunilor de curățare, așa cum a declarat pentru La Repubblica Giovanni Rizzuti, avocatul comandantului James Cutfield. „Fiecare obiect personal al victimelor și supraviețuitorilor va fi recuperat imediat ce operațiunile de curățare se vor încheia”.

Cum se vor deschide seifurile
La scurt timp după scufundarea velierului de anul trecut, presa internațională a făcut furori în privința documentelor sensibile aflate în seifuri, despre care se spune că sunt trei: unul deținut de căpitan, altul în apartamentul proprietarilor și un al treilea disponibil pentru oaspeți. În ultimele luni au existat multe dezbateri cu privire la faptul dacă cineva le-a furat între timp, dar autorităţile asigură că nimeni nu a „pus piciorul” în epavă din 19 august până când a fost scoasă la iveală și este sub supraveghere 24 de ore din 24 de către poliție.

Este clar că cel mai aşteptat moment este deschiderea seifului lui Lynch, în interiorul căruia s-ar putea găsi date sensibile de interes pentru guvernele străine. Experții vor începe să încerce să le deschidă cu metoda clasică de combinare: dacă nu funcționează, există deja un plan de rezervă pentru a le deschide cu unelte mecanice.

Din motive tehnice, va fi posibilă intrarea și inspectarea epavei iahtului Bayesian doar peste aproximativ zece zile pentru a evita prezența gazelor toxice produse în timpul scufundării un timp îndelungat. Între timp, pentru o siguranță sporită a corpului navei, rezervorul care conține încă 18.000 de litri de combustibil va fi golit.

#mister #extern #iaht

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.