ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Decizia Europei de a înceta să mai importe gaz rusesc şi de a achiziţiona surse de energie mai scumpe va accelera procesul de pierdere a poziţiei de lider economic de către Uniunea Europeană, a avertizat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Acesta a declarat că măsura „nu va face decât să accelereze procesul observat în ultimii ani de pierdere a potenţialului de leadership al economiei europene”. Peskov a subliniat că această decizie va transforma Europa într-un importator dependent de gaze semnificativ mai scumpe decât cele ruseşti, ceea ce va afecta inevitabil economia UE şi îi va reduce competitivitatea.

Uniunea Europeană a decis miercuri să oprească definitiv importurile de gaze din Rusia până în noiembrie 2027. Parlamentul European a precizat că achiziţiile de gaze naturale lichefiate se vor încheia până la 31 decembrie 2026, iar importurile prin conducte până la 1 noiembrie 2027.

Bruxellesul urmează să prezinte o propunere legislativă la începutul anului viitor. Acordul impune statelor membre să prezinte planuri naţionale de diversificare, cu excepţia statelor care deja nu mai cumpără combustibil rusesc, direct sau indirect, la intrarea în vigoare a noii reglementări. În plus, achiziţiile vor fi supuse unui regim de ‘autorizare prealabilă’, necesitând notificarea Comisiei cu cel puţin o lună înainte pentru gazele ruseşti şi cu cinci zile înainte pentru gazul care provine de la alţi producători.

#dmitri peskov #renuntare la gaz #Gaz rusesc #UE