ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în cadrul ședinței publice din 4 noiembrie, un pachet complex de șase acte normative fundamentale, menite să modernizeze cadrul de reglementare a sectorului electroenergetic și să asigure integrarea deplină a Republicii Moldova în sistemul energetic european (ENTSO-E).

Noile acte normative stabilesc cadrul legal pentru operarea sistemului de transport al energiei electrice, gestionarea situațiilor de urgență, alocarea capacităților pe piața internă și transfrontalieră, precum și pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. De asemenea, au fost aduse modificări Codului rețelelor electrice pentru a asigura concordanța cu noile coduri de rețea.

”Noile acte normative creează premisele pentru asigurarea funcționării sigure, stabile și coordonate a sistemului electroenergetic național în regim interconectat cu ENTSO-E, dezvoltarea piețelor transfrontaliere de energie electrică și creșterea concurenței pe piața internă, consolidarea securității energetice și creșterea rezilienței sistemului în situații de urgență și facilitarea participării Republicii Moldova la piața unică europeană de energie”, se menționează în comunicatul regulatorului.

Implementarea noilor reglementări va permite operatorului sistemului de transport, Î.S. „Moldelectrica”, și altor participanți din sectorul electroenergetic să opereze conform standardelor și procedurilor aplicabile în Uniunea Europeană, contribuind astfel la siguranța aprovizionării și la stabilitatea sistemului energetic național. Actele normative fac parte din pachetul legislativ „Electricity Integration Package” al Uniunii Europene și vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.