ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#comert #economie #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a dat start tiparului buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor fi utilizate în secțiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova.

Tirajul total al buletinelor este de 2. 772.255, dintre care 2. 117. 039 în limba română, 649.573 în limba rusă, 3.400 în limba găgăuză, 1.827 în limba bulgară și 416 în limba rromani.

Pentru secțiile de votare organizate pentru localitățile din stânga Nistrului, tirajul total este de 23.500 buletine de vot, dintre care 14.500 în limba română și 9.000 în limba rusă.

Prețul unui buletin este de 0,69 lei, iar costul total se ridică la 1.929.070,95 lei.

CEC precizează că buletinul va conține 23 de patrulatere, cu lățimea de 14 cm și lungimea de 58,7 cm, și se va tipări pe hârtie opacă, de culoare albastru ceruleum. Concurenții electorali sunt înscriși cu litere majuscule de aceeași mărime, folosind aceleași caractere, în ordinea stabilită de Comisie.