ÎMM-urile din comerț, perfuzia economiei moldovenești

01 Aug. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2022, 10:00 // Actual //  bani.md

În anul 2021 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit 59,4 mii întreprinderi și reprezintă circa 98,4% din numărul total de întreprinderi raportoare. Deși numărul este mare, ponderea acestora în PIB este modestă de doar 31% față de media din UE unde ponderea în PIB este de 98%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2021 indică că: veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere au constituit 3,1 mil lei, cu 470,4 mii lei (sau 17,9 %) mai mult față de anul 2020; veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe un salariat au constituit 582,9 mii lei, cu 109,1 mii lei (sau 23,0%) mai mult față de anul 2020; numărul de salariați în medie pe o întreprindere în anul 2021 a constituit 5 persoane.

În anul 2021 partea preponderentă a ÎMM și-au desfășurat activitatea în domeniul comerțului, constituind 20,7 mii întreprinderi sau 35,0% din totalul ÎMM. În agricultură, silvicultură și pescuit au activat 5,0 mii de ÎMM sau 8,5% din totalul ÎMM, în industria prelucrătoare au activat 4,8 mii de ÎMM sau 8,1% din totalul ÎMM.

Suma profitului până la impozitare obținut de ÎMM  în anul 2021 a constituit 20 237,4 mil. lei, cu 11 186,5 mil. lei (sau de 2,2 ori) mai mult față de anul 2020.

Într-un studiu, Centrul pentru Politici și Reforme Europene susține că productivitatea redusă a ÎMM-urilor se datorează corupției înalte în raport cu instituțiile statului.

„60% din respondenții din rândul ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv”, se arată în studiu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Mart. 2026, 14:37 // Actual //  Grîu Tatiana

În data de 4 martie 2026, reprezentanții ANSA și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina au convenit asupra unui algoritm de acțiuni care ar putea permite reluarea exportului de carne de pasăre ucraineană în Republica Moldova, după confirmarea siguranței produselor, scrie rupor.md.

La prima vedere, înțelegerea pare a fi una strict tehnică. În realitate însă, de modul în care va fi pusă în practică depind mult mai multe lucruri. Este vorba despre:
• stabilitatea prețurilor pe piața alimentară din Moldova
• accesul populației la produse de bază
• eliminarea factorilor care provoacă tensiuni în relațiile comerciale dintre cele două state vecine.

În cadrul întrevederii din 4 martie, părțile au convenit asupra unui mecanism bazat pe regulile europene de control veterinar. Este vorba despre faptul că întreprinderile ucrainene care au dreptul de a exporta în țările Uniunii Europene (așa-numitul „euro-număr”) și care operează după principiul unui ciclu de producție închis, cu propriile abatoare, vor putea relua livrările către Republica Moldova după efectuarea analizelor cărnii în laboratoare din Uniunea Europeană.

Potrivit algoritmului convenit, urmează să fie preluate zece probe de ser sanguin și verificate în aceste laboratoare. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru producătorul respectiv va fi permis exportul atât de carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a făcut primii pași practici chiar înaintea întâlnirii din 4 martie: a selectat un număr reprezentativ de probe și le-a trimis spre analiză în laboratoare europene. Acest lucru demonstrează disponibilitatea sa de a acționa operativ și în deplină conformitate cu standardele internaționale.

După ce analizele din laboratoarele europene vor confirma siguranța produselor, principala întrebare va fi cât de rapid va pune în aplicare partea moldovenească înțelegerile comune la care s-a ajuns în cadrul întrevederii din 4 martie.

Cu alte cuvinte, piața așteaptă un răspuns clar la două întrebări-cheie. Prima: când vor fi ridicate restricțiile pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre care au trecut verificările de laborator în Uniunea Europeană? Și a doua: cât de repede va reveni carnea de pasăre din Ucraina pe piața din Republica Moldova?

Prețul „coșului de Paște” – cel mai bun indicator

Pentru mediul de afaceri și consumatori, acest subiect este important. Orice întârziere în aplicarea practică a înțelegerilor poate crea incertitudine suplimentară pe piață.

Motivul este simplu: carnea de pasăre din Ucraina ocupă în mod tradițional o cotă semnificativă pe piața din Republica Moldova, datorită prețului competitiv și livrărilor stabile. Absența acesteia sau o eventuală întârziere artificială a reluării importurilor ar putea provoca o reacție rapidă a pieței.

Potrivit estimărilor participanților la piață, în lipsa produselor accesibile din Ucraina pentru consumatori, prețurile interne la carnea de pui pe piața din Republica Moldova ar putea crește. Problema devine cu atât mai sensibilă în ajunul Paștelui.

Această sărbătoare este în mod tradițional însoțită de o cerere mai mare pentru produse alimentare, iar carnea de pasăre este unul dintre elementele importante ale „coșului de Paște”. Dacă importul de carne de pui din Ucraina nu va fi reluat până la mijlocul lunii martie, consumatorii s-ar putea confrunta cu scumpiri în perioada în care cererea este cea mai ridicată.

Prin urmare, situația depășește cadrul strict veterinar sau de reglementare și capătă o dimensiune socială importantă și sensibilă.

Pentru autoritățile din Republica Moldova este important să găsească un echilibru între controlul strict al siguranței alimentelor și stabilitatea pieței alimentare.

Pe de o parte, ANSA trebuie să își îndeplinească funcția principală – aceea de a asigura siguranța produselor alimentare pentru populație. Pe de altă parte, deciziile de reglementare au întotdeauna consecințe economice și sociale.

De aceea, înțelegerile la care s-a ajuns pe 4 martie, rezultat al unui compromis profesional, trebuie să fie urmate de o implementare la fel de profesionistă. Nu există obstacole obiective în acest sens: mecanismul de verificare a calității cărnii de pasăre din Ucraina se bazează pe standarde europene, recunoscute de ambele părți. Acest lucru asigură nivelul necesar de încredere și deschide calea pentru aplicarea rapidă a deciziilor convenite la 4 martie.

Punerea în practică a deciziilor importante adoptate pe 4 martie va fi principalul test al înțelegerilor la care au ajuns Moldova și Ucraina. Cât de repede și cât de eficient va fi trecut acest test vor simți imediat atât mediul de afaceri, cât și consumatorii din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!