Imperiul Lukoil se vinde la preț de fier vechi – reduceri de 70% pentru activele rusești

Colosul petrolier rusesc Lukoil, construit în ultimele decenii de miliardarul Vagit Alekperov — fost viceministru sovietic al industriei petroliere și una dintre cele mai influente figuri ale sectorului energetic rus — se află la un pas de colaps. După ce compania a fost inclusă pe lista sancțiunilor impuse de Statele Unite, Alekperov este forțat să înceapă o lichidare grăbită a activelor externe, deținute în 11 țări din Europa, Asia și Africa.

Potrivit presei economice occidentale, Lukoil a început vânzarea rafinăriilor sale din Bulgaria, România și Țările de Jos, a rețelei de peste 5.000 de benzinării din Uniunea Europeană, precum și a participațiilor din câmpurile petroliere din Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Egipt și Emiratele Arabe Unite.

„Este sfârșitul pentru Lukoil”, a declarat pentru Politico un fost top-manager al companiei. Fără activele externe, gigantul ar putea pierde până la 30% din veniturile sale totale, care anul trecut au atins un record de 8,4 trilioane de ruble, din care 1 trilion a mers către acționari — peste 2 miliarde de dolari doar în buzunarul lui Alekperov.

Analizele Alfa-Bank arată că pierderea activelor externe ar putea însemna o reducere cu 15–17% a producției totale de hidrocarburi. Compania extrage peste 6% din petrol și aproape jumătate din gazul său în afara Rusiei. De asemenea, rafinăriile externe furnizează un sfert din capacitatea totală de prelucrare a petrolului, iar dispariția acestora va lovi direct în bilanțul financiar al grupului.

Conform licenței acordate de Departamentul Trezoreriei SUA, Lukoil trebuie să finalizeze toate tranzacțiile de vânzare până la 21 noiembrie 2025 — un termen considerat nerealist. În mod normal, astfel de tranzacții necesită 6–12 luni, iar compania va fi nevoită să ceară o prelungire.
Consultanții estimează că Alekperov va fi obligat să ofere reduceri masive — de până la 70% pentru activele din „jurisdicții ostile” și circa 50% pentru cele din țări neutre.

Unele dintre proiectele din Kazahstan, Irak sau Azerbaidjan ar putea rămâne în portofoliul Lukoil, deoarece anumite participații – precum cea din consorțiul Caspian Pipeline – au fost exceptate de la sancțiuni. Totuși, în Irak, compania ar putea fi forțată să reducă participația în zăcământul West Qurna pentru a rămâne implicată.

În privința exporturilor către Asia, experții se așteaptă ca livrările către China să continue, însă India ar putea reduce drastic importurile, în contextul negocierilor sale comerciale cu Washingtonul, care impune drept condiție renunțarea la petrolul rusesc.

„Soarta Lukoilului se va decide în următoarele luni. Dacă pierderea activelor externe și prăbușirea rețelelor de rafinare nu vor fi compensate, imperiul Alekperov se va risipi în istorie”, concluzionează Institutul de Energie și Finanțe din Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alikperov #vinzare #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul desemnat al Economiei, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova ar putea înregistra o creștere economică de până la 2% în următoarele luni, dacă planul de acțiuni al noului Guvern va fi implementat integral și cu rigoare.

„Avem un plan de acțiuni bine determinat, care va fi aplicat cu maximă responsabilitate, pentru că avem o datorie față de cetățeni. Dacă vom reuși să implementăm tot ce ne-am propus în primele 100 de zile, putem atinge o creștere de 1–2%”, a declarat Osmochescu în cadrul audierilor din Parlament.

Potrivit ministrului desemnat, obiectivul central al noului Guvern rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar toate reformele și investițiile vor fi orientate în această direcție.

„Accentul nostru este pe creșterea productivității, susținerea antreprenorilor mici și mijlocii, atragerea investițiilor și reducerea poverii administrative. Scopul este să stimulăm producția și nu doar consumul”, a subliniat el.

Osmochescu a menționat că în prezent economia Moldovei înregistrează deja o creștere de circa 1% față de anul trecut, însă acest ritm nu este suficient. „Mergem mai departe, pentru că potențialul este mult mai mare. Avem parteneri de dezvoltare și experți care confirmă că, prin măsuri rapide și coerente, putem atinge o creștere vizibilă într-un termen scurt”, a adăugat ministrul desemnat.

El a amintit și progresele realizate în ultimii ani în reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri și în facilitarea accesului la resurse financiare, precizând că noile politici economice vor sprijini reinvestirea profitului și extinderea lanțurilor valorice autohtone pentru a favoriza exporturile.

„Provocările sunt peste tot, dar nu trebuie să ne temem de ele. Mergem înainte cu rigoare, cu responsabilitate și cu încrederea că Republica Moldova poate deveni un stat european modern, bazat pe economie competitivă și echilibru social”, a conchis Eugen Osmochescu.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat în trimestrul II 2025 o majorare de 1,1% (în termeni reali) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la nivelul semestrului I 2025, economia s-a menținut la același nivel cu perioada similară din 2024, ceea ce indică o evoluție modestă pe ansamblul primelor șase luni ale anului.

Instituțiile financiare internaționale au estimat o creștere economică de 1,5% pentru anul 2025, după ce în 2024 PIB-ul Moldovei a avut un avans de doar 0,1%.