Imperiul stăpânului nevăzut al pieței cerealelor, mai mare decât statul: rețea logistică, porturi și uzine în trei țări

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #Cereale #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.