Imperiul unui magnat german se prăbușește sub greutatea legăturilor cu oligarhii ruși

Lars Windhorst, un fost prodigiu al afacerilor germane, se confruntă cu prăbușirea imperiului său economic. Celebru în anii ’90 pentru crearea unei companii tehnologice de succes la vârsta de 16 ani, Windhorst era considerat un „nou Bill Gates” al Germaniei, fiind apreciat chiar de foștii cancelați germani Helmut Kohl și Gerhard Schröder. A fost văzut frecvent în cercurile înalte ale Rusiei, inclusiv în compania lui Vladimir Putin, iar afacerea sa a prosperat cu ajutorul unor relații strânse cu oligarhi ruși, notează FT.

Totuși, în prezent, Windhorst se confruntă cu o serie de procese din partea miliardarilor ruși și cu falimentele companiilor sale. În februarie 2024, firma sa financiară, Tennor International Services, a depus cerere de faliment în Berlin, iar două dintre șantierele sale navale, Flensburger Schiffbau-Gesellschaft și Nobiskrug, au declarat falimentul în decembrie 2024. Salariile nu au mai fost plătite, iar datoriile au depășit 150 de ordine de plată executate. Ministerul Economiei din Germania a fost nevoit să intervină pentru a salva aceste afaceri cu ajutorul fondurilor guvernamentale.

Pe lângă falimentele din afaceri, Windhorst se confruntă cu procese legale și de recuperare a datoriilor. Potrivit publicației „Luzerner Zeitung”, el trebuie să plătească 65,6 milioane de dolari unui investitor rus, Gavriil Yushvaev, cunoscut ca „Garik Makhachkala”. Yushvaev a cerut despăgubiri după ce Windhorst nu a respectat promisiunile de a răscumpăra acțiuni la compania Avatera, un startup german în domeniul roboților chirurgicali.

Afacerile lui Windhorst au fost legate și de proiecte rusești, inclusiv construcția unei superjachturi de 142 de metri pentru oligarhul Andrei Melnichenko și restructurarea datoriei unui grup minier rus. Relațiile sale cu miliardarii ruși și cu proiectele legate de Rusia au fost afectate de procesele și sancțiunile internaționale, iar Windhorst se află acum într-o luptă acerbă pentru a salva ce a mai rămas din imperiul său de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusisa #oligarhi #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.