Importuri masive de semințe în Moldova: Grâu, soia și sorg aduse din străinătate pentru agricultura de milioane

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 159.582 kg de grâu dur pentru însămânțare, în valoare de 3.287.540 lei, cu un preț mediu de 25 lei/kg. Importurile sunt neregulate, fiind dificil de prezis un trend pentru 2024. Peste jumătate din grâu (78%) a provenit din România, iar cei mai mari importatori sunt Donau Saat SRL și Syngenta Agro SRL, reprezentând 77,03% din total, potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Importurile de soia pentru însămânțare au fost de 226.635 kg, cu o valoare de 6.098.574 lei și un preț mediu de 121 lei/kg. Aproximativ 67% din soia a fost importată din Croația și Serbia, iar trei companii majore, SATI Tiraspol, Prograin Organic SRL și Agrostoc, au importat 57,05% din totalul de soia.

Pentru sorgul de însămânțare, Moldova a importat 647.733 kg, în valoare de 83.550.297 lei, la un preț mediu de 150 lei/kg. Majoritatea importurilor au venit din Franța (71,8%), cu importatori majori fiind Euralis Semences și Lidea France.

În perioada analizată, Moldova a importat și 463.485 kg de orz pentru însămânțare, în valoare de 6.169.904 lei, la un preț mediu de 68 lei/kg. 88% din orz a provenit din România și Ucraina, iar liderii importurilor au fost Saaten Union Romania SRL și CAO Selena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semințe #import #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.