În 2021, profitul net al BNM s-a redus cu 28%, până la 1,1 miliarde de lei

Banca Națională a Moldovei a înregistrat un profit net consolidat de 1,073 miliarde de lei cu 28% mai puțin în anul 2021 față de anul precedent, arată raportul publicat de banca centrală.

Veniturile din dobânzi la plasamentele pe termen scurt au constituit 19,3 mil. de lei, iar veniturile din plasările valorilor mobilare în valută străină au fost de 155,4 mil. de lei.

Veniturile din dobânzi la instrumentele în monedă națională au însumat 734,5 milioane de lei. Acestea cuprind dobânzile la creditele acordate și repo – 2,7 mil. de lei, iar din valorile mobiliare în monedă națională – 731,8 mil. de lei.

Veniturile din tranzacții, reevaluarea metalelor prețioase și diferențele de curs valutar – 947,5 mil. de lei

Veniturile nete din dobânzi a constituit 438,8 mil. de lei.

Profitul pentru distribuire este de 294,2 mil. de lei

Conform mecanismului de distribuire a profitului disponibil al BNM, dacă capitalul statutar constituie mai puţin de 4,0% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituției. Dacă capitalul statutar constituie de la 4,0% până la 10,0%, din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar 50% – la venitul bugetului de stat. Dacă capitalul statutar constituie mai mult de 10,0% din totalul obligaţiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#redistribuire #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.