În an de pandemie, PIB-UL Moldovei a scăzut cu 7%. Cauze

Biroul Național de Statistică a publicat ieri, 16 martie, datele oficiale privind Produsul intern brut pentru anul 2020. Conform analizei constatăm că, Produsul intern brut s-a diminuat cu 7%, însumând 206,3 miliarde lei.

Diminuarea vine ca urmare a restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii pandemiei COVID-19, ce au condus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională și de export. Aceste efecte au fost aprofundate de condițiile climatice nefavorabile care au determinat scăderea semnificativă a sectorului agricol, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în anul 2020, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut, dar influențe majore se remarcă din contul sectorului agricol (-2,7 p.p.), comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (contribuție de -2,1 p.p.), industria (-0,6 p.p.), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-0,5 p.p.), tranzacții imobiliare (-0,3 p.p.) etc.

Totuși, în perioada de criză s-a resimțit o susținere a economiei din partea sectorului construcțiilor. Influență pozitivă au avut investițiile în infrastructură finanțate din Fondul rutier (de 2 ori mai mult) și din împrumuturile externe (+32,3%). Creșterea acestor investiții s-a reflectat în majorarea volumului investițiilor în construcțiile inginerești: drumuri, sisteme de alimentare cu apă și canalizare etc., care au crescut în 2020 cu 14,7%, ajungând la circa 6,3 miliarde lei.

În pofida provocărilor din anul 2020, sectorul „Activități financiare și asigurări” a fost în creștere cu 5,7% și a avut un aport de 0,2 p.p. la PIB. Instituțiile de creditare au acumulat profit atât din activitatea de bază – creditarea, cât și din activitățile conexe de schimb valutar și operațiuni de plată în cazul băncilor. Au înregistrat profit atât instituțiile bancare, cât și organizațiile de creditare nebancară. De asemenea, sectorul de asigurări a acumulat profit datorită asigurărilor obligatorii, în special celor auto, care au menținut o profitabilitate ridicată.

Totodată, pe partea cererii, măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei au condus la diminuarea accentuată a consumului populației. Cu o pondere însemnată de 81,2%, acesta a contribuit cu -5,8 p.p. la evoluția PIB. În mare parte a fost afectat consumul de servicii, sector în care au fost impuse restricții riguroase întru prevenirea răspândirii pandemiei.

De asemenea, deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza COVID-19 au determinat scăderea activității investiționale. Cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici, generând cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale. Au scăzut esențial investițiile în mașini și utilaje, clădiri. La fel, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, în timp ce investițiile publice au fost limitate de constrângerile bugetare. Astfel, formarea brută de capital fix s-a diminuat cu 2,1% și a avut o contribuție negativă de -0,5 p.p.

Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor de bunuri și servicii cu 15,5%, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor – cu 8,9%, respectiv, aceste involuții generând contribuții asupra PIB de -4,9 p,p, și -5,0 p.p.

#PIB #economie #Economia Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.