În an de pandemie, PIB-UL Moldovei a scăzut cu 7%. Cauze

18 Mart. 2021, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mart. 2021, 15:54 // Actual //  MD Bani

Biroul Național de Statistică a publicat ieri, 16 martie, datele oficiale privind Produsul intern brut pentru anul 2020. Conform analizei constatăm că, Produsul intern brut s-a diminuat cu 7%, însumând 206,3 miliarde lei.

Diminuarea vine ca urmare a restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii pandemiei COVID-19, ce au condus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională și de export. Aceste efecte au fost aprofundate de condițiile climatice nefavorabile care au determinat scăderea semnificativă a sectorului agricol, susține Ministerul Economiei.

Astfel, în anul 2020, majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut, dar influențe majore se remarcă din contul sectorului agricol (-2,7 p.p.), comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (contribuție de -2,1 p.p.), industria (-0,6 p.p.), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (-0,5 p.p.), tranzacții imobiliare (-0,3 p.p.) etc.

Totuși, în perioada de criză s-a resimțit o susținere a economiei din partea sectorului construcțiilor. Influență pozitivă au avut investițiile în infrastructură finanțate din Fondul rutier (de 2 ori mai mult) și din împrumuturile externe (+32,3%). Creșterea acestor investiții s-a reflectat în majorarea volumului investițiilor în construcțiile inginerești: drumuri, sisteme de alimentare cu apă și canalizare etc.,  care au crescut în 2020 cu 14,7%, ajungând la circa 6,3 miliarde lei.

În pofida provocărilor din anul 2020, sectorul „Activități financiare și asigurări” a fost în creștere cu 5,7% și a avut un aport de 0,2 p.p. la PIB. Instituțiile de creditare au acumulat profit atât din activitatea de bază – creditarea, cât și din activitățile conexe de schimb valutar și operațiuni de plată în cazul băncilor. Au înregistrat profit atât instituțiile bancare, cât și organizațiile de creditare nebancară. De asemenea, sectorul de asigurări a acumulat profit datorită asigurărilor obligatorii, în special celor auto, care au menținut o profitabilitate ridicată.

Totodată, pe partea cererii, măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei au condus la diminuarea accentuată a consumului populației. Cu o pondere însemnată de 81,2%, acesta a contribuit cu -5,8 p.p. la evoluția PIB. În mare parte a fost afectat consumul de servicii, sector în care au fost impuse restricții riguroase întru prevenirea răspândirii pandemiei.

De asemenea, deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza COVID-19 au determinat scăderea activității investiționale. Cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici, generând cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale. Au scăzut esențial investițiile în mașini și utilaje, clădiri. La fel, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, în timp ce investițiile publice au fost limitate de constrângerile bugetare. Astfel, formarea brută de capital fix s-a diminuat cu 2,1% și a avut o contribuție negativă de -0,5 p.p.

Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor de bunuri și servicii cu 15,5%, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor – cu 8,9%, respectiv, aceste involuții generând contribuții asupra PIB de -4,9 p,p, și -5,0 p.p.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!